Mitu Khurana - De la lupta pentru apărarea vieții fetelor ei la lupta împotriva gendercid-ului fetelor din India

23 noiembrie 2012 (unmaskingchoice.ca). În toamna anului 2004, doamna Mitu Khurana, doctor pediatru, s-a căsătorit cu doctorul Kamal Khurana, chirurg ortoped în Dehi, India. Curând după aceea, familia soțului a început să ceară adăugiri la zestrea ei – o mașină nouă, mai multe bijuterii, un apartament, abuzându-o atunci când aceste cereri nu au fost îndeplinite de către părinții lui Mitu.

În ianuarie 2005, Mitu a rămas însărcinată. La aflarea veștii, soțul ei a fost inițial foarte bucuros. Aceasta a durat până când mama soacră a cerut să se facă un test pentru a  se determina sexul copilului. În februarie Mitu a aflat că este însărcinată cu gemeni. Familia soțului a cerut ca, dacă sunt fetițe, să avorteze cel puțin una, dar cel mai bine pe amândouă.

Încercând să diminueze rata mare a avorturilor pe bază de gen în India, căruia îi cad victime fetele, guvernul a scos în afara legii testul de determinare a sexului copilului. Mitu a refuzat să facă testul și a început să fie persecutată serios de către soț și familia lui pentru această încăpățânare. În cele din urmă, au închis-o într-o cameră și au conceput un plan prin care să rezolve situația. Mitu este alergică la ouă, așa că au făcut o prăjitură, i-au spus că nu are ou, și au forțat-o să mănânce. În seara acelei zile, ea a făcut o alergie severă, dar nu au vrut să o ducă la spital până a doua zi dimineața.

La spital, a fost dusă în sala de nașteri, deși era însărcinată doar în 16 săptămâni (4 luni). Medicul care s-a ocupat de ea a dispus o serie de teste, între care și un ecograf la rinichi. Au sedat-o și au dus-o la ecograf, unde doctorul i-a făcut până la urmă o scanare completă a uterului şi a observat astfel că este însărcinată cu două fetițe.

La puțină vreme a fost externată și trimisă acasă. A început presiunea pentru a avorta. Indicația medicală era să stea la pat, dar cumnata ei o punea mereu să spele pe jos, cu speranța că va face avort spontan. În timpul unei certe, soțul ei a împins-o în jos pe scări, apoi a închis-o într-o cameră. Plină de vânătăi și sângerând, ea a reușit să-l sune pe tatăl ei. I-a spus că mai degrabă ar fi dat-o să fie omorâtă, decât să se căsătorească. În dimineața următoare el a venit și a luat-o acasă.

Următoarele luni, Mitu a stat de mai multe ori internată în spital, perioadă în care soțul și familia lui au refuzat să țină legătura cu ea. După ce a născut prematur, la 7 luni, Mitu a încercat să-l determine pe soț și familia lui să le iubească pe fetițe, care erau nevinovate, dorind ca ele să crească alături de tată. S-a mutat înapoi în casa soțului.

Mitu Khurana cu Pari, una din gemene

Situația nu s-a îmbunătățit. Când fetițele erau de 4 luni, una dintre ele a fost aruncată pe scări. Din fericire, Mitu a fost aproape și a prins-o înainte de a se lovi grav. Abuzurile au continuat timp de doi ani și a devenit clar că familia din partea soțului nu este dispusă să accepte fetele.

Când cumnata lui Mitu a trebuit să se căsătorească, hărțuirea pentru zestrea lui Mitu a început din nou, cerând iarăși mai mult de la părinții lui Mitu, care au refuzat să mai dea ceva. După nuntă, doar la două luni, cumnata lui Mitu s-a întors acasă, dându-l în judecată pe soțul său pentru hărțuire legată de zestre și abuz domestic. A obținut divorțul.

Din acest moment, Mitu nu a mai fost binevenită în casa soțului. Acesta a intrat în căsuța ei de mail și a trimis mailuri false, de dragoste, cumnatului lui Mitu, pentru a o defăima, astfel încât să poată divorța, recăsători și să aibă un fiu. Mitu a fost alungată, iar mama soțului a insistat ca ei să păstreze toate bijuteriile din zestrea lui Mitu, drept compensație pentru faptul că fetele au locuit în casa lor.

Mitu a deschis un proces împotriva soțului, a doctorilor și a spitalului unde i se făcuse testul ilegal privind genul copiilor. Deși legea există de mai bine de 10 ani, ea a fost prima femeie din India care a folosit-o. I s-a spus de către oficialități că mai bine ar înceta să-și risipească timpul și viața și i-ar da soțului un fiu, dacă aceasta așa vrea. Până în prezent, nu a fost încă emisă o punere sub acuzare.

Pentru a pune presiune asupra ei, soțul a depus o cerere de custodie, părând că și-a schimbat brusc opinia cu privire la fetițe. Mitu și-a pierdut serviciul și este încă hărțuită, deoarece a dat în judecată un mare spital. Cei mai mulți oameni spun că ea a greșit și că familia din partea soțului avea dreptate dorind un băiat.

Mitu continuă să se lupte pentru fete și să le crească în casa părinților ei. Tatăl său lucrează de două ori mai multe ore decât ar fi obișnuit, pentru a le sprijini. Ea a devenit un activist proeminent împotriva gendercid-ului fetelor din India, încercând să pună capăt acestei practici oribile. Fiicele ei sunt binecuvântate că au o mamă atât de curajoasă care le iubește – nu pentru că sunt fete, sau în ciuda faptului că sunt fete – ci pentru că sunt copiii ei.

*

Cu câteva zile în urmă, mai multe canale media internaționale au făcut audiență folosind moartea unei femei din India într-un spital irlandez, în circumstanțe încă neelucidate, legate de o cerere de avort. Acest episod tragic a fost folosit pentru a cere anularea legilor privind protecția vieții copiilor nenăscuți, care sunt în vigoare în Irlanda.

Printre cei mai vocali susținători ai legalizării avortului la cerere (fără motivația punerii vieții mamei în pericol, avortul în această situație fiind legal în Irlanda) s-au numărat ambasadorul Indiei în Irlanda și organizațiile internaționale pro-avort. Nu au făcut acest lucru pentru că le-ar fi păsat de viața unei femei, a Savitei Halappanavar, în acel caz, deoarece dacă acesta ar fi fost motivul, ar trebui să se afle într-o continuă campanie de presă şi să protejeze miile de femei  care sunt ucise zilnic în India, și nu numai, doar pentru faptul că sunt femei.

Același ambasador și aceleași organizații tac față de gendercid-ul fetelor din India (50 de milioane de victime până în prezent) și din alte state, în care un copil, dorit sau nedorit, are mai multe ”șanse” să fie avortat în cazul în care este fată, exact pe motivul că este fată și nu băiat. Nu numai că tac, dar încurajează avortul pe bază de gen – a se vedea opoziția Planned Parenthood la interzicerea avortului pe bază de gen în SUA și Canada.

Pentru ca materialul de mai sus să nu fie înțeles altfel decât a fost intenția autorilor, facem o precizare. Evenimentele prezentate au loc în societatea indiană, care este diferită în unele aspecte de cea europeană, dar ele nu sunt datorate în mod esențial situației femeii în India, căci Mitu Khurana era dintr-o familie foarte bună, s-a căsătorit într-o familie din elita societății şi ea însăși este capabilă de reacție civică. Ea a răbdat atât din dragoste cât și pentru a oferi fetelor ei un cadru familial normal.

Problema esențială este acceptarea avortul pe bază de sex. Acesta nu are loc numai în India, ci urmează ca o consecință firească oriunde avortul este acceptat moral de către o societate. Căci dacă nu mai este prețuită viața, nimic nu mai poate sta în calea împlinirii dorințelor proprii, indiferent de cât de egoiste sunt.

Și o întrebare pentru românii cărora le pasă de ceilalți români, născuți ori aflați în pântecele mamei: credeți oare că în România nu se practică avortul pe bază de gen?!

Dacă doriți să traduceți în limba română filmul documentar ”It’s a girl” – ”Este fată”, vă rugăm să ne contactați la adresa: blog.stefania1@gmail.com.                                                                                                                       

Surse: LifeSiteNews, Save Daughters, CCBR