Se afișează postările cu eticheta gendercid. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta gendercid. Afișați toate postările

Tema Marşului Canadian pentru Viaţă: “Este o fetiţă: asta nu ar trebui să fie o condamnare la moarte”

joi, 9 mai 2013

| | | 0 comments


 De Thaddeus Baklinski

Ottawa, 4 aprilie 2013 (LifeSiteNews.com) – Tema ediţiei de anul acesta a Marşului pentru Viaţă din Ottawa reprezintă un apel pentru încetarea uciderii pe motiv de apartenenţa la genul feminin, şi anume a practicii de întrerupere a sarcinii doar pentru motivul că bebeluşul este o fetiţă.

Campania Coaliţia pentru Viaţă (CLC – Campaign Life Coalition), organizatorul Marşului Naţional pentru Viaţă în Ottawa, susţine faptul că ceea ce era cândva considerat o problemă a unor ţări îndepărtate, se întâmplă şi în Canada.

Asociaţia Medicală Canadiană a dezvăluit că această practică barbară se practică în Canada, aceasta fiind cea mai recentă formă de discriminare sexistă, anti-femei”, susţine CLC.

În editorialul numărului din 16 ianuarie al Jurnalului Asociaţiei Medicale Canadiene, redactorul-şef interimar, Dr. Rajendra Kale a spus că în timp ce “unii cititori ar putea fi sceptici cu privire la posibilitatea ca uciderea fetiţelor să aibă loc în Canada şi în Statele Unite ale Americii, cercetările realizate în Canada au dezvăluit cea mai puternică dovadă a selecţiei în funcţie de sex, în special în cazul în care bebelusele au fost fetiţe ale asiaticilor (proveniţi din India, China, Coreea, Vietnam şi Filipine).”

Dr. Kale a sugerat că soluţia problemei este amânarea dezvăluirii către femei a informaţiei medicale irelevante (cum ar fi sexul copilului) până după cea de-a 30-a săptămână de sarcină.

Cu toate acestea, acest lucru n-ar stopa avortul selectiv al fetiţelor, din cauza lipsei totale a restricţiilor cu privire la avort în Canada, ceea ce înseamnă că o femeie poate avorta în mod legal copilul până în momentul naşterii sale. Probabil ar fi doar mult mai dificilă găsirea un medic dispus să facă avortul în cazul unei sarcini târzii.

În urma publicării editorialului Dr. Kale, o nouă investigaţie condusă de CBC în iunie 2012 a descoperit că aproape trei sferturi din cele douăzeci şi două de afaceri - “spectacole cu ultrasunete”, pe care le-au vizitat în oraşele canadiene erau dispuse să facă o scanare doar cu scopul de a determina sexul copilului nenăscut, uneori chiar mai devreme de 14 săptămâni de sarcină.

Ca răspuns la aceste dovezi, parlamentarul conservator British Columbia Mark Warawa a lansat o mişcare solicitând Parlamentului Canadei să condamne avortul selectiv în funcţie de sex.

“Studii recente au arătat că practica avortului fetiţelor în favoarea băieţilor are loc în Canada”, a spus Warawa. “92% din canadieni consideră că întreruperea sarcinii pe motiv de selecţie a sexului ar trebui să fie ilegală”.

“Selecţia de gen a fost ferm condamnată de către toate partidele politice naţionale”, a mai adăugat el. “De asemenea, Societatea Obstetricienilor şi a Ginecologilor din Canada s-a opus vehement întreruperii sarcinii pe motiv de selecţie a sexului”.

Cu toate acestea, pe 21 martie 2013 subcomisia pentru Afacerile Private ale Membrilor a respins propunerea 408 ca fiind de nevotat.

“Eu cred că membrii au fost forţaţi să încalce regulile”, a spus Warawa.

Ulterior, Warawa a acuzat membrii subcomitetului de “desconsiderare a regulilor Parlamentului” şi a promis că va ataca decizia. “Este un pas periculos să nu ţii seama de regulile Parlamentului”, Warawa a spus pentru LifeSiteNews.com. “Problema nu mai este despre M-408. Este vorba despre democraţie.”

Prin urmare, Campania Coaliţia pentru Viaţă îi îndeamnă pe toţi canadienii să participe la Marşul Naţional pentru Viaţă din Ottawa, de pe 9 mai, să apere legislaţia pentru a pune capăt avortului, în mod special avortului pe motiv de selecţie a sexului, în Canada, precum şi pentru a apăra dreptul democratic de reprezentare nepărtinitoare în parlament.

“În fiecare an, la Marşul Naţional pentru Viaţă, mii de oameni se adună pentru a cere protecţia copiilor înainte şi după naştere. Anul trecut, aproape 20 de mii de persoane pro-viata s-au adunat pe colina Parlamentului şi au mărşăluit prin centrul oraşului Ottawa pentru a informa canadienii că suntem singura naţiune occidentală care nu are nici o protecţie pentru copiii nenăscuţi”, susţine Campania Coaliţia pentru Viaţă.

“Acest eveniment este o mare oportunitate pentru oamenii de toate vârstele să se alăture mişcării pentru drepturile civile din zilele noastre. Prin prezenţa dumneavoastră, puteţi arăta parlamentarilor că problema avortului nu este rezolvată.”

Marşul va avea loc joi, 9 mai.

Un material video promovând tema de anul acesta a Marşul Naţional pentru Viaţă, precum şi informaţii cu privire la evenimentele programate în Ottawa, sunt disponibile pe site-ul CLC.

Traducere şi prelucrare: Ana Rîciu




Mitu Khurana - De la lupta pentru apărarea vieții fetelor ei la lupta împotriva gendercid-ului fetelor din India

sâmbătă, 24 noiembrie 2012

| | | 2 comments


23 noiembrie 2012 (unmaskingchoice.ca). În toamna anului 2004, doamna Mitu Khurana, doctor pediatru, s-a căsătorit cu doctorul Kamal Khurana, chirurg ortoped în Dehi, India. Curând după aceea, familia soțului a început să ceară adăugiri la zestrea ei – o mașină nouă, mai multe bijuterii, un apartament, abuzându-o atunci când aceste cereri nu au fost îndeplinite de către părinții lui Mitu.


În ianuarie 2005, Mitu a rămas însărcinată. La aflarea veștii, soțul ei a fost inițial foarte bucuros. Aceasta a durat până când mama soacră a cerut să se facă un test pentru a  se determina sexul copilului. În februarie Mitu a aflat că este însărcinată cu gemeni. Familia soțului a cerut ca, dacă sunt fetițe, să avorteze cel puțin una, dar cel mai bine pe amândouă.

Încercând să diminueze rata mare a avorturilor pe bază de gen în India, căruia îi cad victime fetele, guvernul a scos în afara legii testul de determinare a sexului copilului. Mitu a refuzat să facă testul și a început să fie persecutată serios de către soț și familia lui pentru această încăpățânare. În cele din urmă, au închis-o într-o cameră și au conceput un plan prin care să rezolve situația. Mitu este alergică la ouă, așa că au făcut o prăjitură, i-au spus că nu are ou, și au forțat-o să mănânce. În seara acelei zile, ea a făcut o alergie severă, dar nu au vrut să o ducă la spital până a doua zi dimineața.

La spital, a fost dusă în sala de nașteri, deși era însărcinată doar în 16 săptămâni (4 luni). Medicul care s-a ocupat de ea a dispus o serie de teste, între care și un ecograf la rinichi. Au sedat-o și au dus-o la ecograf, unde doctorul i-a făcut până la urmă o scanare completă a uterului şi a observat astfel că este însărcinată cu două fetițe.

La puțină vreme a fost externată și trimisă acasă. A început presiunea pentru a avorta. Indicația medicală era să stea la pat, dar cumnata ei o punea mereu să spele pe jos, cu speranța că va face avort spontan. În timpul unei certe, soțul ei a împins-o în jos pe scări, apoi a închis-o într-o cameră. Plină de vânătăi și sângerând, ea a reușit să-l sune pe tatăl ei. I-a spus că mai degrabă ar fi dat-o să fie omorâtă, decât să se căsătorească. În dimineața următoare el a venit și a luat-o acasă.

Următoarele luni, Mitu a stat de mai multe ori internată în spital, perioadă în care soțul și familia lui au refuzat să țină legătura cu ea. După ce a născut prematur, la 7 luni, Mitu a încercat să-l determine pe soț și familia lui să le iubească pe fetițe, care erau nevinovate, dorind ca ele să crească alături de tată. S-a mutat înapoi în casa soțului.

Mitu Khurana cu Pari, una din gemene

Situația nu s-a îmbunătățit. Când fetițele erau de 4 luni, una dintre ele a fost aruncată pe scări. Din fericire, Mitu a fost aproape și a prins-o înainte de a se lovi grav. Abuzurile au continuat timp de doi ani și a devenit clar că familia din partea soțului nu este dispusă să accepte fetele.

Când cumnata lui Mitu a trebuit să se căsătorească, hărțuirea pentru zestrea lui Mitu a început din nou, cerând iarăși mai mult de la părinții lui Mitu, care au refuzat să mai dea ceva. După nuntă, doar la două luni, cumnata lui Mitu s-a întors acasă, dându-l în judecată pe soțul său pentru hărțuire legată de zestre și abuz domestic. A obținut divorțul.

Din acest moment, Mitu nu a mai fost binevenită în casa soțului. Acesta a intrat în căsuța ei de mail și a trimis mailuri false, de dragoste, cumnatului lui Mitu, pentru a o defăima, astfel încât să poată divorța, recăsători și să aibă un fiu. Mitu a fost alungată, iar mama soțului a insistat ca ei să păstreze toate bijuteriile din zestrea lui Mitu, drept compensație pentru faptul că fetele au locuit în casa lor.

Mitu a deschis un proces împotriva soțului, a doctorilor și a spitalului unde i se făcuse testul ilegal privind genul copiilor. Deși legea există de mai bine de 10 ani, ea a fost prima femeie din India care a folosit-o. I s-a spus de către oficialități că mai bine ar înceta să-și risipească timpul și viața și i-ar da soțului un fiu, dacă aceasta așa vrea. Până în prezent, nu a fost încă emisă o punere sub acuzare.

Pentru a pune presiune asupra ei, soțul a depus o cerere de custodie, părând că și-a schimbat brusc opinia cu privire la fetițe. Mitu și-a pierdut serviciul și este încă hărțuită, deoarece a dat în judecată un mare spital. Cei mai mulți oameni spun că ea a greșit și că familia din partea soțului avea dreptate dorind un băiat.


Mitu continuă să se lupte pentru fete și să le crească în casa părinților ei. Tatăl său lucrează de două ori mai multe ore decât ar fi obișnuit, pentru a le sprijini. Ea a devenit un activist proeminent împotriva gendercid-ului fetelor din India, încercând să pună capăt acestei practici oribile. Fiicele ei sunt binecuvântate că au o mamă atât de curajoasă care le iubește – nu pentru că sunt fete, sau în ciuda faptului că sunt fete – ci pentru că sunt copiii ei.


*

Cu câteva zile în urmă, mai multe canale media internaționale au făcut audiență folosind moartea unei femei din India într-un spital irlandez, în circumstanțe încă neelucidate, legate de o cerere de avort. Acest episod tragic a fost folosit pentru a cere anularea legilor privind protecția vieții copiilor nenăscuți, care sunt în vigoare în Irlanda.

Printre cei mai vocali susținători ai legalizării avortului la cerere (fără motivația punerii vieții mamei în pericol, avortul în această situație fiind legal în Irlanda) s-au numărat ambasadorul Indiei în Irlanda și organizațiile internaționale pro-avort. Nu au făcut acest lucru pentru că le-ar fi păsat de viața unei femei, a Savitei Halappanavar, în acel caz, deoarece dacă acesta ar fi fost motivul, ar trebui să se afle într-o continuă campanie de presă şi să protejeze miile de femei  care sunt ucise zilnic în India, și nu numai, doar pentru faptul că sunt femei.

Același ambasador și aceleași organizații tac față de gendercid-ul fetelor din India (50 de milioane de victime până în prezent) și din alte state, în care un copil, dorit sau nedorit, are mai multe ”șanse” să fie avortat în cazul în care este fată, exact pe motivul că este fată și nu băiat. Nu numai că tac, dar încurajează avortul pe bază de gen – a se vedea opoziția Planned Parenthood la interzicerea avortului pe bază de gen în SUA și Canada.

Pentru ca materialul de mai sus să nu fie înțeles altfel decât a fost intenția autorilor, facem o precizare. Evenimentele prezentate au loc în societatea indiană, care este diferită în unele aspecte de cea europeană, dar ele nu sunt datorate în mod esențial situației femeii în India, căci Mitu Khurana era dintr-o familie foarte bună, s-a căsătorit într-o familie din elita societății şi ea însăși este capabilă de reacție civică. Ea a răbdat atât din dragoste cât și pentru a oferi fetelor ei un cadru familial normal.

Problema esențială este acceptarea avortul pe bază de sex. Acesta nu are loc numai în India, ci urmează ca o consecință firească oriunde avortul este acceptat moral de către o societate. Căci dacă nu mai este prețuită viața, nimic nu mai poate sta în calea împlinirii dorințelor proprii, indiferent de cât de egoiste sunt.

Și o întrebare pentru românii cărora le pasă de ceilalți români, născuți ori aflați în pântecele mamei: credeți oare că în România nu se practică avortul pe bază de gen?!

Dacă doriți să traduceți în limba română filmul documentar ”It’s a girl” – ”Este fată”, vă rugăm să ne contactați la adresa: blog.stefania1@gmail.com.