Tehnicile şi cărţile motivaţionale au adesea efecte opuse celor scontate

joi, 27 septembrie 2012

| | |


Cercetătorii susţin că afirmaţia de tipul “eu sunt bine” nu ajută, determinând mai degrabă refulări, decât creşterea respectului de sine

Tehnicile motivaţionale bazate pe repetarea unor afirmaţii pozitive despre sine pot avea chiar efecte contrare atunci când persoanele respective au o imagine de sine deficitară, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii canadieni şi preluat de BBC News. Psihologii de la universităţile Waterloo şi New Brunswick, care au realizat cercetarea, au descoperit că cei care nu au o părere tocmai bună despre propria persoană se simt mai rău după ce repetă afirmaţiile pozitive folosite în tehnicile de motivare, acestea funcţionând mai degrabă în cazul celor care au o imagine de sine puternică.

„Este firesc să fie mai uşor să spui “eu sunt bine” şi să crezi afirmaţiile de acceptare de sine dacă lucrurile din viaţa reală confirmă această realitate. Dacă, însă, relaţiile cu părinţii sunt tensionate, persoana are puţini prieteni, nu are un loc de muncă sau nu se simte confortabil cu aspectul fizic, aceste afirmaţii nu ajută, determinând mai degrabă refulări, decât creşterea respectului de sine”, afirmă psihologul Simon Delsthorpe, purtător de cuvânt la Societatea Britanică de Psihologie.

Rezultatele prezentului studiu se aseamănă cu teoria unui psiholog britanic, care a arătat că imaginea de sine se construieşte, adesea, din dovezi reale din propria viaţă şi mai puţin din tehnici de autosugestie. Aşadar, repetarea unor afirmaţii pozitive despre sine îi ajută pe cei care au mare încredere în propria persoană, dar are efect de bumerang asupra celorlalţi, pentru că le provoacă disonanţă cognitivă. Psihologii definesc acest termen printr-un disconfort psihologic produs de existenţa a cel puţin două elemente cognitive (informaţii, comportamente, opinii, senzaţii), care se neagă reciproc.

Lecturile motivaţionale, cărţi de top în România

În ceea ce le priveşte pe persoanele cu o imagine de sine precară, cercetătorii spun că, în cazul lor, este mai bine să li se permită să aibă gânduri negative despre propria persoană, decât să se concentreze doar pe afirmaţii pozitive.