Observația duhovnicească nu e nici profeție, nici clarviziune

"- Părinte Arsenie! Noi, fiii dumitale duhovnicești, vorbim între noi adesea despre faptul că părinții duhovnicești au de multe ori darul profeției și al citirii gândurilor. Nu mi-o lua în nume de rău, dar noi credem că și dumneata ai acest dar!

Părintele Arsenie mi-a curmat vorba spunându-mi tăios:

-Ajunge! Nu știi ce înseamnă adevărata profeție, nici adevărata vedere cu duhul. E firesc ca preotul care are mereu de-a face cu oamenii și le cunoaște durerile, greutățile, bucuriile, să înțeleagă sufletul omenesc. Dacă își iubește sincer fiii, dacă își aduce aminte tot ce știe despre ei, de la sine începe să priceapă orice mișcare a sufletului lor, pentru că vine în atingere nemijlocita cu ei. Iată, bunăoară, o mamă, pentru că vede tot timpul ce face și cum se poartă copilașul ei, și pentru că îl iubește, îi poate ghici gândurile și faptele. La fel și un preot, văzând întreg omul care vine la el, o poate și el lua înaintea vorbelor, ghicind ce vrea să spună. Așa ceva nu e nici profeție, nici clarviziune: nu e decât observație duhovnicească, proprie multora. Adevărata profeție și citire a gândurilor o dăruiește Dumnezeu unor aleși, cum a fost bunăoară părintele de Kronstadt, nicidecum unui păcătos ca mine."

Părintele Arsenie – Acuzatul ZEK – Un sfânt în lagărele comuniste, Editura Egumeniţa