În
afară de presiunile făcute pe lângă instituţiile irlandeze de a
legaliza avortul la cerere, Adunarea Consiliului Amnesty
International, care a avut loc la Dublin între 7 şi 11 august, a
mai adoptat o rezolutie in care cere statelor lumii sa legifereze
„masuri care includ dezincriminalizarea muncii sexuale”, numita,
in termeni ambigui, industria sexului („sex industry”).
Amnesty
isi cladeste pozitia pe notiunea ca „expresivitatea sexuala” e o
nevoie fundamentala a omului. In conformitate cu ideologia
drepturilor omului care domina gandirea occidentala, orice nevoie a
omului devine un drept al omului. E o doctrina folosita si de
homosexuali pentru a se apara impotriva celor care critica
manifestarile obscene si vulgare prilejuite de marsurile homosexuale,
de exemplu nuditatea si orgiile sexuale savarsite in public.
O
extensie a aceste gandiri este ca persoanele cu dizabilitati au si
ele dreptul sa-si exprime sexualitatea si ca autoritatile au
obligatia sa le faciliteze accesul la relatii sexuale. Unele tari
deja faciliteaza acest „drept” finantindu-l din fondurile
publice. Olanda, de exemplu, plateste prostituate, asa numitele „sex
aid workers”, sa viziteze barbatii cu dizabilitati o data pe luna
pentru a intretine relatii sexuale cu ei. La fel, un danez suferind
de dizabilitate a fost citat, intr-un articol publicat de BBC, ca are
dreptul sa i se aduca acasa, pe cheltuiala statului, o prostituata.
Costa mai mult, zicea el, pentru ca el sa mearga la o casa de
toleranta si mult mai putin pentru ca o prostituata sa vina la el
acasa. La fel, in Marea Britanie exista un fond public special alocat
pentru persoanele cu dizabilitati ca ele sa viziteze cluburile de
toleranta. Un caz cu totul iesit din comun a fost al unui tinar de 21
de ani, suferind de dizabilitati, caruia guvernul britanic i-a
finantat o calatorie la Amsterdam pentru a intretine relatii sexuale
cu o prostituata. Un purtator de cuvint al guvernului afirma ca
negarea solicitarii acestui barbat ar fi rezultat in incalcarea
dreptului lui de „a-si satisface nevoile”.
Gurile
rele spun ca promotorii prostitutiei ar fi in spatele initiativei lui
Amnesty. Nu ar fi exclus, considerind ca, la urma urmelor, la nivel
global prostitutia genereaza 99 de miliarde de dolari anual.
Alarmate
de pozitiile lui Amnesty, actrite din Hollywood au adresat, pe 22
iulie, o scrisoare catre Amnesty International in care se impotrivesc
legalizarii prostitutiei. Alături de activistele pentru drepturile
femeilor de la Coalitia Impotriva Traficului de Femei (CATW), au
semnat scrisoarea şi actriţe ca Meryl Streep, Kate Winslet (foto
sus), Emma Thompson, Emily Blunt, Anne Hathaway. „Deplina
dezincriminare a comerţului sexual face din peşti oameni de
afaceri, care vând în mod legal unor cumpărători de servicii
sexuale persoane vulnerabile, care se confruntă în mod preponderent
cu sărăcia, discriminarea, lipsa unui adăpost şi abuzul sexual”,
se spune în scrisoare.
Vanzarea
si cumpararea de servicii sexuale, adauga scrisoarea, nu pot fi
concepute ca drept al omului. Serviciile sexuale inseamna exploatarea
femeilor de catre barbati si duc la inegalitate intre sexe.
(„prostitution as a cause and consequence of gender inequality”)
Scrisoarea lui Hollywood face referinta si la o rezolutie adoptata de
Parlamentul European in 2014 care cere statelor membre sa
dezincriminalizeze vanzarea de servicii sexuale si sa penalizeze
cumpararea lor (modelul nordic, care a redus drastic „piaţa”
acestor servicii în ţări precum Norvegia, Suedia, Islanda,
Canada). Adica femeile care se prostitueaza sa nu fie penalizate, dar
barbatii care le cumpara serviciile sa fie.
Scrisoarea
e neobisnuit de critica si a fost semnata de sute de personalitati si
organizatii neguvernamentale din toata lumea. Ea atentioneaza ca
dezincriminalizarea prostitutiei si relaxarea regulamentelor privind
prostitutia au rezultat in cresterea fara precedent a numarului de
persoane traficate pentru sex. Un exemplu e Germania unde in 2002
guvernul a relaxat regulamentele care controlau industria
prostitutiei. Relaxarea nu a dus, asa cum se afirmase inainte, la
protejarea femeilor si prostituatelor. Dimpotriva, rezultatul a fost
o explozie fara precedent a numarului caselor de toleranta in
Germania care a atras dupa sine o crestere semnificativa a traficului
de femei pentru sex. Majoritatea fetelor parvin din Europa de Est,
Africa, Asia si America Latina. Mass media germana s-a lansat agresiv
impotriva prostitutiei, etichetind Germania „Bordelul Europei”.
In Germania situatia a devenit atit de ingrijoratoare incit in 2014
un grup de experti germani au cerut guvernului sa abroge legile din
2002, notind efectele negative psihologice si traumele fizice ale
fetelor care se prostitueaza ori sunt traficate pentru sex.
O
explozie in numarul femeilor traficate pentru prostitutie a fost
observat si in Olanda unde prostitutia a fost dezincriminalizata in
2000. Pina la 90% dintre femeile traficate pentru sex in Olanda sunt
din Europa de Est, Africa si Asia. Fara o industrie a sexului, afirma
scrisoarea actritelor din Hollywood, nu ar exista trafic de fiinte
umane pentru sex. („Without a vibrant sex industry, there would be
no sex trafficking”) De exemplu, anual in India intre 2 si 3
milioane de femei si fete sunt exploatate sexual. Intr-un limbaj mai
putin politicos asta inseamna ca in India se prostitueaza anual intre
2 si 3 milioane de femei si fete tinere. Infanticidul fetelor
nenascute a redus numarul de tinere disponibile pentru a deveni sotii
numarului excedentar de barbati tineri. Asta a rezultat in
prostitutie si trafic de femei la proportii uriase. Femei sunt
traficate chiar si din afara Indiei, din Nepal.
Rezolutia adoptata saptamina asta de Amnesty este ingrijoratoare si din alt punct de vedere. Dupa cum facusem aluzie mai sus, organizatiile internationale de tip Amnesty beneficiaza de bugete uriase, au un numar imens de membrii si filiale in multe tari ale lumii, si unele tind sa fie mai puternice decit unele tari. Ele ating suveranitatii nationale si se substituie parlamentelor nationale. Afecteaza democratia si sistemul democratic de adoptare si promovare a politicilor sociale ale unor tari.
Sursa:
Alianţa Familiilor din România
Preluare
de pe Știri pentru Viață
0 comments:
Trimiteți un comentariu