Sfântul
Mitropolit Varlaam a păstorit Mitropolia Moldovei între anii
1632-1653, în timpul domnitorilor Alexandru Iliaş, Miron
Barnovschi, Moise Movilă şi Vasile Lupu. Provenind dintr-o familie
de răzeşi, care se numea Moţoc, din Borceşti, sat dispărut
situat lângă Târgu-Neamţ, Mitropolitul Varlaam s-a născut în
jurul anului 1590. Numele său de botez a fost Vasile. Din tinereţe
şi-a îndreptat paşii spre Schitul Zosim de pe valea pârâului
Secu, unde a învăţat carte şi limbile slavonă şi greacă. Pe
aceeaşi vatră, Vornicul Nestor Ureche şi soţia sa Mitrofana au
ctitorit în 1602 Mănăstirea Secu în care a început să
funcţioneze şi o şcoală. Tânărul Vasile Moţoc a intrat în
obştea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de
Varlaam. Fiind bun povăţuitor, a fost numit egumen al mănăstirii.
Cu multă osârdie, cuviosul Varlaam s-a adâncit în tainele
cărţilor, traducând Scara (Leastviţa) Sfântului Ioan Scărarul
(1618). Apoi, pentru strădaniile şi virtuţile sale el a fost
cinstit cu rangul de arhimandrit.
Ajungând
sfetnic de încredere al domnitorului Miron Barnovschi, în anul
1628, arhimandritul Varlaam este trimis la Kiev şi Moscova în
vederea cumpărării de icoane pentru mănăstirile Dragomirna şi
Bârnova şi pentru biserica ctitorită de domnitor în Iaşi.
Săvârşind aceasta, Varlaam s-a întors în ţară, dar primind
vestea morţii Mitropolitului Anastasie Crimca (1629) şi pe cea a
înlăturării domnului Miron Barnovschi, s-a retras la Mănăstirea
Secu.
În
anul 1632, în timpul domniei voievodului Alexandru Iliaş, prin
lucrarea lui Dumnezeu, arhimandritul Varlaam a fost chemat să
păstorească Mitropolia Moldovei în locul Mitropolitului Atanasie
(1629-1632), care s-a mutat la cele veşnice şi a fost înmormântat
la Mănăstirea Bistriţa, Neamţ.
Noul
Mitropolit unea învăţătura cu rugăciunea şi cuvântul înţelept
cu fapta cea bună. În timpul păstoririi învăţatului Mitropolit
Varlaam, Mitropolia Moldovei s-a bucurat de mult ajutor din partea
binecredinciosului domnitor Vasile Lupu. Sprijinit şi de Sfântul
Mitropolit Petru Movilă al Kievului, Mitropolitul Varlaam a
înfiinţat prima tipografie românească din Moldova, în anul 1640,
pe care a instalat-o la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din
Iaşi. Înţelept apărător al dreptei credinţe şi al unităţii
Bisericii Ortodoxe în vremuri tulburi, Mitropolitul Varlaam s-a
ocupat îndeaproape de organizarea Sinodului de la Iaşi din anul
1642, care a îndreptat şi aprobat Mărturisirea de credinţă
alcătuită de Mitropolitul Petru Movilă al Kievului în 1638,
pentru a da clerului şi credincioşilor ortodocşi o călăuză în
lupta lor împotriva rătăcirilor de la Sfânta Tradiţie a
Bisericii. Vrednicul Mitropolit Varlaam al Moldovei era preţuit atât
în ţară, cât şi în afara ei. Astfel, pentru evlavia şi
înţelepciunea sa, Mitropolitul Varlaam s-a numărat, în anul 1639,
între cei trei candidaţi propuşi pentru ocuparea scaunului de
Patriarh ecumenic al Constantinopolului. Ca un păstor bun şi
harnic, Mitropolitul a tipărit la Iaşi mai multe cărţi de slujbă
şi de apărare a credinţei ortodoxe, şi anume: Cazania, Cele şapte
taine, Răspunsul împotriva catehismului calvinesc, Pravila,
Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu şi altele.
Lucrarea
sa intitulată Cazania sau Carte românească de învăţătură la
duminicile de peste an, la praznice împărăteşti şi la sfinţi
mari (1643) a fost prima carte românească tipărită în Moldova,
numărându-se până astăzi între cele mai de seamă scrieri din
istoria vechii culturi româneşti. Ea s-a răspândit în toate
provinciile româneşti, dar mai ales în Transilvania, unind în
cuget şi credinţă pe românii locuind de o parte şi de alta a
munţilor Carpaţi. În timpul păstoririi Mitropolitului Varlaam al
Moldovei a fost zidită frumoasa biserică a Mănăstirii „Sfinţii
Trei Ierarhi” din Iaşi, ctitoria cea mai de seamă a domnitorului
Vasile Lupu. În această biserică, sfinţită în anul 1639,
Mitropolitul Varlaam slujea adeseori şi binevestea Evanghelia lui
Hristos cu râvnă şi înţelepciune. În anul 1641, în această
biserică, evlaviosul Mitropolit Varlaam a aşezat moaştele
Cuvioasei Parascheva, dăruite domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia
Ecumenică de Constantinopol, în semn de recunoştinţă pentru
ajutorul oferit de el acesteia, în vremea Patriarhului ecumenic
Partenie. Prin evlavia sa, Mitropolitul Varlaam a sporit mult în
rândurile credincioşilor cinstirea Sfintei Cuvioase Parascheva.
Pentru a întări credinţa ortodoxă şi a-i lumina pe tineri,
Mitropolitul Varlaam l-a îndemnat pe domnitorul Vasile Lupu să
întemeieze la Iaşi, în anul 1640, prima şcoală de grad înalt
din Moldova, după modelul Academiei duhovniceşti de la Kiev,
înfiinţată acolo de Sfântul Ierarh Petru Movilă. Noul aşezământ
de cultură din Moldova, în care se preda în limbile greacă,
slavonă şi română, se afla în incinta Mănăstirii „Sfinţii
Trei Ierarhi” din Iaşi, având la început şi profesori trimişi
de Mitropolitul Petru Movilă al Kievului, ca semn că nu şi-a uitat
patria sa, Moldova.
După
ce domnitorul Vasile Lupu a pierdut scaunul domnesc în anul 1653,
Mitropolitul Varlaam, dornic de linişte şi de rugăciune, s-a
retras la mănăstirea sa de metanie, Secu, după cum mărturiseşte
cronicarul Miron Costin. Vrednicul Mitropolit a mai trăit patru ani,
în smerenie, în rugăciune şi în vieţuire sfântă,
strămutându-se la veşnicele locaşuri către sfârşitul anului
1657. Toate cele agonisite în timpul vieţii sale le-a dăruit
Mănăstirii Secu. Marele Mitropolit Varlaam al Moldovei a fost
înmormântat în zidul de miazăzi al bisericii Mănăstirii Secu.
Pentru
râvna sa în apărarea dreptei credinţe, pentru vieţuirea sa
sfântă şi pentru lumina duhovnicească pe care a dăruit-o
poporului român dreptcredincios, la propunerea Sinodului
mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, în data de 12
februarie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a
înscris în rândul sfinţilor din calendar pe învăţatul
Mitropolit Varlaam al Moldovei, cu zi de pomenire la 30 august. Cu
ale lui sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru,
miluieşte-ne pe noi.
Sursa:
Doxologia
0 comments:
Trimiteți un comentariu