de Dan Cârlea
Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie
1876, Hobiţa, Gorj - d. 16 martie 1957, Paris) este un poet al pietrei. Cel mai
cunoscut sculptor român a revoluţionat sculptura mondială, căutând cu dalta
linia continuă, după cum spunea, şi negăsind-o, s-a oprit de parcă „mi-a dat
peste mână cineva“.
Originea lui ţărănească, traiul primilor
ani înconjuraţi de simbolurile, esenţializarea şi vitalitatea artei populare
l-au făcut mult mai târziu să se despartă de sculptura figurativă, de simpla
imitaţie a realului. De fapt, a aparenţei realului, căci artistul spunea, la
momentul când arta lui era receptată diferit, ca orice noutate istorică: „Sunt
imbecili cei care spun despre lucrările mele că ar fi abstracte; ceea ce ei
numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este
reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esenţa
lucrurilor“.
După o copilărie destul de efervescentă,
cu şcoala elementară făcută la Peştişani şi la Brădiceni, Brâncuşi a avut lungi
plecări de acasă, intrând ca ucenic în ateliere de boiangerie, în prăvălii şi
birturi.
Latura artistică s-a arătat prima dată
în timp ce era ucenic la o prăvălie din Craiova, când din materiale găsite a
reuşit să construiască o vioară. A fost dat să studieze, timp de patru ani, la
Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, pe care a urmat-o între anii 1894 şi
1898, apoi a venit la Bucureşti, unde a intrat la Şcoala de Belle Arte, pe care
a absolvit-o în 1902.
Încă din primul an de facultate a
realizat prima lui lucrare - „Bustul lui Vitellius“, pentru care primeşte o „menţiune
onorabilă“. Au urmat alte lucrări, cu nici una dintre ele nu a lăsat asistenţa
indiferentă: „Cap al lui Laocoon“, 1900, primeşte medalia de bronz, „Studiu“
din 1901 primeşte medalia de argint. Un adevărat mecena este pentru Brâncuşi
doctorul Dimitrie Gerota, care era şi profesor de anatomie la şcoala de artă.
Văzând potenţialul studentului său, profesorul Gerota l-a susţinut să realizeze
între anii 1900 şi 1902 lucrarea „Ecorşeu“, un studiu cu detalii ale corpului
omenesc, atât de bine executat, încât s-au făcut copii după lucrare şi s-au
împărţit mai multor facultăţi de medicină.
Tot datorită profesorului Gerota a
obţinut Constantin Brâncuşi prima sa comandă pentru un moment public: bustul
generalului medic Carol Davila. Miza lucrării era una importantă pentru
Brâncuşi, căci plata pe care o primea în două tranşe, una la începutul lucrării
şi una la final, urma să îl ajute să ajungă la Paris. După ce a încasat prima
tranşă şi a făcut lucrarea, a sosit şi ziua dezvelirii ei în prezenţa comisiei.
Atunci au existat câteva voci critice - că nasul lui Davila ar trebui micşorat
puţin, că epoleţii sunt poziţionaţi cum nu trebuie. În fine, i s-au cerut
aceste mici modificări, care pentru Brâncuşi ar fi fost floare la ureche, dar
mândria lui nu a suportat aşa ceva. Aşa că a renunţat la ultima tranşă de bani,
s-a întors pe călcâie şi a plecat la Paris. Dar nu oricum, ci pe jos! Mai
târziu, explica evenimentul astfel: „Ar fi fost o muncă uşoară, dar ca de
prostituată, care mi-ar fi adus cei câţiva bani cât îmi trebuiau ca să-mi
plătesc un bilet de drum de fier până la Paris. Dar ceva care se înnăscuse în
mine şi pe care-l simţeam că creşte, an de an şi de câţiva în rând, a izbucnit
năvalnic şi nu am mai putut răbda. Am făcut stânga-mprejur, fără nici un salut
militar, spre marea panică şi spaimă a doctorului Gerota, de faţă... şi dus am
fost, pomenind de mama lor“.
Recunoaştere internaţională
La Paris, Brâncuşi a expus rapid
lucrări, în 1906, la „Société Nationale des Beaux-Arts“ şi la „Salon
dâAutomne“, a început lucrările la versiunile „Sărutului“, culminând cu „Poarta
Sărutului“, parte a Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu. Arta lui a început
să fie recunoscută de marii artişti ai vremii, cu care a legat prietenii:
Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Amedeo Modigliani, Marcel Duchamp. În
1914 a prezentat în expoziţii la Paris şi Bucureşti lucrările: „Păsări măiestre“, „Muza adormită“,
„Domnişoara Pogany“. În acelaşi an trece Oceanul, cu expoziţie la „Photo
Secession Gallery“, unde face senzaţie.
Până la începutul Primului Război
Mondial a devenit celebru în întreaga lume, iar după sfârşitul acestuia,
comuniştii din ţara sa natală şi-au dat măsura ignoranţei, catalogându-i arta
sa drept „formalism burghez cosmopolit“. Au refuzat să preia, în 1957, la moartea
artistului, lucrările din atelierul din Paris, pe care el a dorit mult să le
ştie „acasă“. Acele lucrările sunt găzduite astăzi de Muzeul Naţional de Artă
Modernă Centre Pompidou din Paris. Trebuie să vedem partea bună, întrucât arta
celui mai important sculptor al secolului XX poate fi văzută astfel de mult mai
multă lume.
A fost înmormântat în cimitirul
Montparnasse din Paris, după ce a murit spovedit şi împărtăşit de Arhiepiscopul
Teofil, de la biserica ortodoxă românească din marele oraş francez.
„Pe urmele lui Brâncuşi“ - concurs
pentru elevi
Centrul Municipal de Cultură „Constantin
Brâncuşi“, din Târgul Jiu, Primăria Târgu Jiu, Consiliul local, în colaborare
cu Filiala Târgu Jiu a Uniunii Artiştilor Plastici din România şi Uniunea
Scriitorilor din România organizează între 1 şi 25 martie concursul de creaţie
destinat elevilor de liceu din regiunea Oltenia (Gorj, Dolj, Mehedinţi, Olt,
Vâlcea) cu tema „Pe urmele lui Brâncuşi“.
Concursul are mai multe secţiuni:
creaţie literară, creaţie plastică şi multimedia. Se pot înscrie elevi care
învaţă în oricare dintre instituţiile de învăţământ preuniversitar în clasele
IX, XII/XIII, şcoli de arte şi meserii din judeţele menţionate mai sus.
Premiile constau în excursii în Franţa.
În perioada 8-11 aprilie 2014 se vor vizita locuri legate de biografia
sculptorului Constantin Brâncuşi - atelierul, biserica ortodoxă din str.
Jean-de-Beauvais, mormântul din cimitirul Montparnasse şi altele. Se va acorda
câte un premiu pentru fiecare secţiune.
Pentru a vedea exact care este procedura
de înscriere în concurs şi cum se trimit materialele (există reguli riguroase
pentru fiecare tip de creaţie în parte, care trebuie respectate întocmai),
elevii trebuie să acceseze site-ul centrului - www.centrulbrancuşi.ro, unde
există şi formularul de înscriere în concurs.
Pentru mai multe informaţii, telefon 025.321.75.70
sau adresa de e-mail: gabi.circiumaru @centrulbrancusi.ro.
Sursă: Ziarul Lumina
0 comments:
Trimiteți un comentariu