de Alexandru Briciu
La începutul secolului al XVIII-lea,
domnitorul Constantin Brâncoveanu cumpăra o moşie la Doiceşti, mai sus de
Târgovişte, loc de preumblare prin podgorii, dar şi de refugiu în caz că avea
nevoie să se retragă pentru sprijin, către Transilvania, pe la Sinaia. Aici a
ridicat case domneşti şi biserică din piatră pentru fiul său mezin, Matei.
În acea perioadă zona era stăpânită de
boierii Bălăceni şi Bărbăteşti. Mărturia despre cumpărarea acestei moşii de
către Constantin Brâncoveanu o regăsim în Cronica lui Radu Greceanu: „Şi
aceasta încă să însemnează ca să să ştie că tot într-acest an (1706, n.r.)
cumpărând măriia-sa vodă Doiceştii dă la Bălăceni, fiind aproape dă Târgovişte,
ca să aibă unde să primbla câteodată şi fiind acolo nişte case vechi surpate şi
nesăbuite, măriia-sa, luând moşia, numaidăcât au strămutat şi casele dă cum era
şi le-au prefăcut, puindu-le în orânduiala ce să vădu şi le-au grijit foarte
frumos făcând şi biserică dă piatră, şi eleşteu, şi vii şi dă toate, precum să
vădu acum înfrumuseţate, şi le au dăruit fiiului mării-sale celui mai mic, lui
Mateiaş“. Virgil Drăghiceanu numeşte ansamblul de la Doiceşti „cea mai nouă“
curte brâncovenească, „pe care Brâncoveanul şi-o întocmi în apropierea
Scaunului domnesc din Târgovişte spre a-i servi ca locaş de petrecere lângă
această veche capitală a sa“, arătând că servea drept „locaş de petrecere,
toamna, la culesul viilor, la poalele cărora era aşezată“.
În 1906, acad. Ştefan Dimitrie Grecianu
publică o serie de informaţii obţinute din catastife domneşti şi boiereşti. Un
astfel de document este „catastih de toate satele cu rumânii şi moşiile,
casele, viile, ţiganii, ce avem şi de la părinţi şi am cumpărat şi noi, care am
împărţit copiilor noştri, după cum am socotit mai cu dreptul, cum semnează înainte
anume: veleat 7216/1708“. Semnatarul, „Io Costandin Voevod“, notează că „partea
fiiu mieu lui Mateiu Brâncoveanul“ prevede, printre altele, „satul Doiceştii
tot, cu casele de piatră, cu curţile, cu viile, cu morile“, dar şi ţiganii
„câţi vor fi la Doiceşti să fie în partea lui Mateiu“. Tot în legătură cu
aşezarea Doiceşti, Ştefan Grecianu identifică primul document despre sfetnicul
Ianache Văcărescu - martirizat împreună cu Brâncovenii -, datat 1668 iulie 5,
când „împreună cu frate-so Ivan şi cu tatăl lor Negoiţă Spătaru Văcărescu vând
moşie în Doiceşti“.
Vânzarea moşiei Doiceşti de la boieri către
Vodă s-a făcut „mai mult cu sila“, după cum observă istoricul român în condica
Bărbăteştilor: „La anul 1707, Costandin Vodă cumpărând satul Doiceşti de la Bălăcianul,
au făcut la acel sat: case, biserică de piatră, eleşteu şi vii şi le dărui
fiului său celui mai mic anume Mateiaş. De altfel despre cumpărătoarea a-cestei
moşii de către Costandin Vodă dela boierii Bălăciani, subscrisul are o mulţime
de acte, în copie, în vechea condică zisă a Bărbăteştilor, acte din care se
poate vedea atât istori-cul moşiii cât şi mijlocul prin care Costandin
Brâncoveanu, ca Domn, mai mult cu sila a cumpărat acest sat de la sus zişii
boieri“. Tot Ştefan Grecianu arată însă că tranzacţia s-a încheiat între
Brâncoveanu şi un alt boier, Cornea Brăiloiu, acesta din urmă fiind cel care o
cumpără „cu sila“ de la Bălăceni: „Costandin Vodă n-a cumpărat moşia Doiceşti
în 1707 de la boierii Bălăciani după cum pretinde Cronicarul, ci în 1702 Mai 1
o cumpără Domnul de la Cornea Brăiloiu vel Ban, după ce acesta mai nainte de
data aceasta cu câtăva vreme, o zălogeşte de la Matei Vataful za Aprozi şi de
la frate-so Barbul Clucerul, feciorii lui Pătraşcu Slugerul Bălăcianul, cu
sila, după cum actele ce am pomenit mai sus stau dovadă şi nu trec la mijloc
decât două luni şi Cornea Banul o şi vinde lui Brâncoveanu“. Gustul estetic
desăvârşit al lui Constantin Brâncoveanu se observă şi din faptul că a
„prefăcut“ casele cumpărate, deşi din înscrisurile condicii reiese că „este
inexact că această moşie avea case vechi şi nesăbuite atunci când o cumpără
Domnul de la Bălăciani sau mai corect de la Cornea Brăiloiu, căci actele de
vânzare atât ale numiţilor fraţii Bălăciani cât şi ale lui Cornea Banul vorbesc
toate de case de piatră, dichise împrejurul lor, vii, mori, eleşteu, livezi,
pomet şi altele“.
„Bătrâneţea apare la Doiceşti“ pe chipul
domnitorului ctitor
Biserica este construită în plan de navă
dreptunghiulară, cu două calote semicilindrice. La vremea construirii, pictura
exterioară plasa biserica din Doiceşti între cele mai frumos decorate lăcaşuri
brâncoveneşti înveşmântate la exterior. Pridvorul, sprijinit pe coloane
dăltuite în piatră, era deschis şi pictat în întregime. În 1909, Nicolae Iorga
atrăgea atenţia că, deşi „se reparase“ la 1896, biserica se regăsea în „rea
stare“. La interior, tabloul votiv de pe peretele vestic zugrăveşte ctitorul
Constantin Brâncoveanu împreună cu întreaga sa familie: Doamna Marica, cei
patru fii - Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi cele şapte fiice - Stanca,
Maria, Ilinca, Safta, Ancuţa, Bălaşa, Smaragda. Nicolae Iorga, în „Buletinul
Comisiunii Monumentelor Istorice“ din aprilie-iunie 1915, tratând „portretele
lui Constantin Brâncoveanu şi ale familiei sale“, arată că în privinţa
domnitorului, „bătrâneţea apare la Doiceşti (aceleaşi coroane închise şi
Domniţele cu căciuli ca la Mogoşoaia). Fetele sunt toate şapte de aceeaşi
mărime ca şi a Doamnei, vădit îmbătrânită; numai aici Constantin şi Ştefan au
mustăţi; între tipurile lor este o oarecare deosebire“. Pe peretele sudic se
păstrează portretele părinţilor domnitorului martir: Matei Papa Brâncoveanu şi
Stanca Cantacuzino.
În imediata apropiere a bisericii, spre est,
a fost amenajat Parcul Mateiaş, ce găzduieşte zidurile vechilor case
brâncoveneşti. Cu o suprafaţă de 2 ha, în parc au fost ridicate şase statui din
bronz reprezentând chipurile domnitorului, ale fiilor săi şi al sfetnicului
Ianache. Zidul de incintă, specific stilului brâncovenesc, construit din piatră
de râu încastrată în casete de cărămidă, se păstrează încă în latura de
sud-vest, unde atinge o înălţime de 6 metri. Pe peretele vestic al zidului se
regăsesc urme ale grajdurilor, hambarelor şi cuhniilor.
Lucrări de consolidare a bisericii
brâncoveneşti
Părintele Bogdan Muraru, preot slujitor la
biserica brâncovenească „Naşterea Maicii Domnului“ a Parohiei Doiceşti, ne-a
vorbit despre stadiul actual al restaurării lăcaşului: „Biserica-monument a
fost folosită în cult până în anul 2002, când am construit o nouă biserică,
urmând să o menajăm şi să o trecem într-un proces de restaurare. Am început, cu
binecuvântarea IPS Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, în 2008
restaurarea, după ce a fost întocmită documentaţia şi obţinute avizările
necesare. Am ajuns undeva la 25-30% din lucrarea ce priveşte structura de
rezistenţă a lăcaşului. S-au făcut foraje în zid, în locul unor stâlpi de beton
care ar fi fost mai vizibili. S-au introdus betonul şi fierul necesar în aşa
fel, încât structura este asigurată. Pronaosul bisericii este asigurat, precum
şi zonele mai grav afectate din regiunea Sfântului Altar, unde s-a intervenit
de urgenţă“. La interior, pictura este originală integral: „A fost făcută o
singură restaurare, undeva prin anii â60 ai secolului trecut, cu avizul
instituţiilor de atunci. Pictura s-a afumat din nou, în principal de la
lumânările folosite în cult. Cu toate aceste neajunsuri, fumul a conservat
destul de bine pictura, iar îndepărtarea urmelor de fum poate aduce pictura la
un stadiu foarte apropiat de cel iniţial. S-au făcut sondaje ca să putem
întocmi documentaţia necesară pentru pictură“, arată părintele Muraru. Crucea
de pe catapeteasma bisericii este originală, în timp ce uşile împărăteşti şi
două icoane se află în custodie la Muzeul Mănăstirii Stelea din Târgovişte,
împreună cu alte obiecte din epocă.
Sursă: Ziarul Lumina
0 comments:
Trimiteți un comentariu