La data de 26 noiembrie 2013,
în vârstă de 33 de ani, Marlise Munoz, aflată în a 14-a săptămâna de sarcină şi
mamă a unui copil de un an, s-a prăbușit în timp ce cobora din pat. Soțul ei, paramedic, a încercat să o
resusciteze dar fără succes. Medicii de la Spitalul John Peter Smith au reuşit să-i
repornească inima, dar ea nu şi-a mai recăpătat cunoștința,
fiind conectată la un ventilator. Soţul ei, Erick Munoz, a cerut spitalului
deconectarea de la aparte, însă spitalul i-a refuzat cererea, invocând o lege a
statului Texas, conform căreia Marlise ar fi trebuit să fie ţinută în viaţă
până când copilul ar fi fost suficient de dezvoltat pentru a fi viabil în afara
uterului. În cele din urmă, soarta copilului a
fost hotărâtă iar bătălia pentru viaţă lui a luat sfârşit. Pe data de 26 ianuarie 2014, Marlisa Munoz a fost
deconectată de la aparate, după ce un judecător a decis că spitalul a
interpretat greşit legea.
Mii de copii sunt uciși zilnic în Statele Unite, dar este
mai puțin obişnuit ca
ochii unei întregi națiuni
să fie fixaţi pe un anumit copil.
În timp ce clinicile de
avorturi câştigă enorm de pe urma clientelor ce doresc să scape de sarcinile
nedorite, Marlise Munoz nu era o clientă. Marlise Munoz nu a consimțit la moartea copilului ei. Este o
tragedie teribilă a Marlisei, incapabilă să se apere de un avort forţat hidos,
căutat de familia victimei, sancționat
de statul Texas și efectuat de
JPS Hospital.
Consecințele uciderii bebeluşului Munoz sunt
înspăimântătoare: o femeie ar putea suferi un avort forțat dacă nu poate să-și exprime opoziția.
Ordinul judecătoresc pentru
executarea bebeluşului Munoz pare să fi încălcat legea statului Texas, lege
care interzice spitalelor retragerea îngrijirilor speciale de menţinere în
viaţă a femeilor gravide, înainte de a fi asigurată viabilitatea fătului pentru
naştere. Această lege se aplică indiferent dacă există sau nu un accept al
pacientului legat de menţinerea în viaţă prin intermediul aparatelor.
Judecător RH Wallace a menționat că Marlise Munoz ar fi putut alege
să aibă un avort în acest stadiu al sarcinii. În afară de faptul că nicio mamă
nu ar trebui să aibă dreptul legal de a-şi omorî copilul nenăscut, Marlise
Munoz nu a ales să aibă un avort. Când era în viață și
în posesia deplină a facultăţilor sale, ea a ales viața pentru copilul ei. Alegerea Marlisei a fost
desconsiderată după ce ea nu a mai fost în măsură să se apere pe ea sau pe
fiica ei.
Judecătorul Wallance a ignorat,
de asemenea, faptul că unii copii de vârsta pe care copilul Munoz o avea au supravieţuit.
Există cazuri documentate de
copii de 22 de săptămâni, chiar şi mai mici, care au supravieţuit naşterii
premature. De ce i-a fost interzisă copilului Munoz chiar şi posibilitatea de a
supravieţui? Aparent dizabilităţile fetiţei au determinat valoarea ei în acest
caz, din păcate, s-a decis în mod eronat că nu merită să-i fie salvată viaţa.
Conform ABC
News, avocaţii familiei au pus pe seama lipsei de oxigen aceste
dizabilităţi în mod incorect, conform unor experţi medicali. Fără deosebire,
copii cu dizabilităţi sunt creaţi de Dumnezeu şi au încă dreptul la viaţă.
Considerând-o pe Marlise Munoz
singură, nu ar fi fost greşit să o deconecteze de la aparate fiind moartă. Dar
este crimă să privezi o fiinţă inocentă de la oxigen şi hrană. Copilul Marlisei
era viu. Ar fi putut foarte bine să supravieţuiască unei operaţii cezariene
înainte de a o deconecta de la aparate pe mamă. Dacă existau îndoieli în
privinţa supravieţuirii sale, Marlise ar fi putut să mai fie ţinută la aparate
pentru doar câteva săptămâni pentru siguranţa copilului.
Uciderea cu premeditare a
oricărui copil – oriunde ar avea loc, fie că este vorba de o clinică de
avorturi sau într-un spital din Texas - este înfricoșătoare. Este absolut greșită uciderea unei persoane nevinovate, indiferent de
vârstă, locaţie, mărime, sex, rasă, sau capacitate. Uciderea copilului Marlisei
Munoz a fost greșită, la fel
cum și avortul este
întotdeauna greșit.
Marlise Munoz a fost
considerată moartă, în noiembrie, dar copilul ei nevinovat a fost în viață până acum câteva zile.
„Moartea bebeluşului Munoz reprezintă un
eșec colosal pe atât de multe niveluri”, a declarat Mark
Harrington, director executiv al Created
Equal.
„Tatal ei a părăsit-o. Procurorul General
al Texasului, Greg Abbott, a părăsit-o, spitalul a părăsit-o în cele din urmă,
iar prin uzurparea voinței poporului din
Texas, instanțele au părăsit-o.”
„În cazul în care doar unul dintre cei
care, aflaţi în poziția de a putea opri
această execuție, ar fi făcut ceea ce ar fi fost
corect, ea s-ar fi născut în următoarele câteva săptămâni”, a spus Harrington.
Sursă: Ştiri pentru viaţă
Traducere: Alexandra Vieru
Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com
0 comments:
Trimiteți un comentariu