de J.C. von Krempach,J.D, 7 noiembrie 2013
Corectitudinea politică are preţul său: ori de câte ori este vorba de probleme
legate de homosexualitate, instanţele de judecată parcă îşi pierd raţiunea.
Rezultatul este uneori ridicol, uneori pur şi simplu periculos.
Hotărârea din 7 noiembrie 2013 a Curţii de Justiţie a UE (CJEU) se încadrează în
această ultimă categorie. Se afirmă că „a fi homosexual” este un motiv pentru
care se poate obţine azil în UE, în cazul în care actele homosexuale sunt
pedepsite în ţara de origine a persoanei care cere azil politic. Hotărârea este
răspunsul CJEU la o întrebare preliminară adresată de Dutch Raad van State,
având în vedere trei solicitări de azil politic din Sierra Leone, Uganda şi
Senegal, în care persoanele interesate declarau că sunt homosexuale.
Deficienţa acestei hotărâri constă în aceea că nu reuşeşte să facă o
distincţie între, pe de o parte, atracţia faţă de o persoană de acelaşi sex şi,
pe de altă parte, săvârşirea de acte homosexuale. În multe ţări, comiterea
actelor homosexuale este supusă urmăririi penale, ca act de indecenţă, în
schimb, nimeni nu a auzit de vreo tară în care „a fi homosexual” este
considerat a fi o infracţiune.
Dar cum poate „fi“ cineva homosexual? Curtea pare să adere la mitul complet
neştiinţific şi nedemonstrat că homosexualitatea este o trăsătură înnăscută a
persoanei în cauză, ca şi cum ar fi genetic predeterminată. Acest lucru este în
întregime fals şi este de ajuns pentru a pune în discuţie validitatea
concluziilor Curţii. Hotărârea este susţinută de o interpretare stângace şi
neglijentă a verbului auxiliar „a fi”: o persoană nu „este” homosexuală în
acelaşi sens în care se spune că cineva este bărbat, femeie, bătrân său
persoană cu handicap. Şi dacă e suficient să obţii azil politic doar aparţinând
unui “anumit grup social” aflat în atenţia legilor criminale, nu s-ar putea
spune acelaşi lucru despre pedofili, hoţi, jefuitori de bănci sau chiar mafia
siciliană?
Comiterea actelor homosexuale este o alegere deliberată de la care cineva
se poate abţine. Prin urmare, întrebare nu este dacă homosexualii alcătuiesc „un anumit grup social”, ci dacă e normal ca
legiuitorii din ţările din lumea a treia să incrimineze actele
homosexuale şi dacă dorinţa de a avea contacte homosexuale fără riscul de a fi
pedepsit poate fi considerată un motiv suficient pentru a cere azil politic.
Aceasta ridică, de asemenea, câteva întrebări practice importante pe care
se pare că CJEU nu le-a luat în considerare până acum. În special, trebuie
remarcat faptul că Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene
(FRA), într-un raport emis în urmă cu câţiva ani, a susţinut că supunerea la
teste, cu scopul de a verifica veridicitatea afirmaţiei unei persoane care cere
azil politic şi s-a declarat homosexual, este „un tratament inuman şi degradant”
şi deci inadmisibil. Desigur, s-ar putea obiecta că FRA are o reputaţie
dubioasă şi că opiniile ei juridice nu sunt obligatorii. Şi, într-adevăr,
lăsând de o parte întrebarea dacă sunt sau nu tratamente inumane şi umilitoare,
sunt şi alte motive serioase pentru care se poate pune în discuţie tipul de
teste pe care FRA le aplică pentru a demonstra homosexualitatea unei persoane.
Cert este că actuala hotărâre a CJEU nu oferă nicio soluţie prin care se poate
demonstra homosexualitatea unei persoane
care cere azil. Se pare că este suficient ca o persoană să se declare
homosexuală şi orice încercare din partea autorităţilor statelor membre UE
de a verifica această afirmaţie devine „inumană”.
Prin urmare, cu această hotărâre, CJEU pare să fi creat un mod 100% sigur
de a obţine azil în UE, ilustrând încă o dată, riscul sistemic care se creează
atunci când se dă prea multă putere unui sistem judiciar deconectat şi distant,
care nu îşi pune problema impactului potenţial al deciziilor sale. Mă întreb ce
se va întâmpla când această nouă aberaţie judiciară se va răspândi, ceea ce este
posibil peste câteva zile, dincolo de zona Sahel. Va fi invadată Europa de
imitatori homosexuali?
Sursă: Ştiri pentru viaţă
Traducere: Dacia Anamaria Velicu
Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com
0 comments:
Trimiteți un comentariu