de JC von Krempach, 31 octombrie 2013
Controversatul raport Estrela nu a avut
succes, dar lobby-ul avorţionist / homosexual în domeniul drepturilor omului și a demnității
umane este deja în curs de pregătire .
Încă o dată, vine sub masca unui „raport
de inițiativă”, adică un raport cu privire la un
subiect pentru care Parlamentul European nu are competența legală, și
care, prin urmare, chiar dacă este adoptat, nu va avea niciun efect
obligatoriu. Și, încă o dată, strategia este: (1) să
sperăm că raportul va scăpa de atenția
publicului în timp ce acesta este dezbătut în Comisie, (2) trecut în grabă prin Plenară
fără dezbatere și (3) considerat un document foarte
important a cărui recomandări trebuie să fie urmate, chiar dacă acesta nu este
obligatoriu din punct de vedere juridic .
De data aceasta, Raportul de Iniţiativă
este „pe foaia de parcurs UE împotriva homofobiei și discriminării pe motive de orientare sexuală și identitate de gen”.
Există o astfel de „foaie de parcurs” ? Nu
încă. Dar raportul o
solicită.
Autorul lucrării este Ulrike Lunacek, o
europarlamentară din Austria care este cunoscută ca lesbiană
auto-declarată, garnisindu-şi fiecare din declaraţiile sale publice cu
afirmaţii referitoare la ,,identitatea sa sexuală”.
Ulrike Lunacek vrea privilegii, nu
egalitate
Raportul a fost comandat de Comitetul Parlamentului European pentru Libertăți Civile (LIBE), care, la fel ca şi Comisia pentru drepturile
femeii care a generat Raportul Estrela, pare a fi un atelier protejat pentru
politicieni UE homosexuali/avorţionişti cu o agendă extrem de radicală: în
afară de doamna Lunacek mai apar nume notorii, cum ar fi Michael „Blitzkrieg”Cashman, Véronique De Keyser, Sophie in't Veld, Caecilia Wikstrom, Joanna
Szenyszyn, Claude Moraes , Raül Romeva i Rueda, pentru a numi doar câteva.
Nu este de mirare că o astfel de comisie
trebuie să adopte o lucrare care urmărește să
promoveze homosexualitatea. Și la fel de surprinzător este faptul că acest raport, în timp ce pretinde că îşi
exprimă preocuparea asupra drepturilor omului pentru persoanele lesbiene, gay,
transgender și intersex, de fapt subminează conceptul
de drepturi ale omului în general.
Nu poate fi nicio îndoială că persoanelor
lesbiene, gay, transgender și
intersex trebuie să le fie respectate și
protejate drepturile omului, însă nu asta urmăreşte acest raport. În schimb,
acesta urmărește să creeze drepturi si privilegii
deosebite pentru oameni, doar pe baza auto-declaratei lor „orientări sexuale”. Dacă
sunt acceptate, abordarea care stă la baza acestui raport ar împărți omenirea în două clase: persoanele LGBT și restul. Și în
acest sens, ar fi, în mod ironic, subminată chiar „egalitatea” pe care raportul o afirmă .
Aceste defecte fundamentale, care
constituie o amenințare gravă pentru principiul drepturilor
omului, se manifestă în special în următoarele puncte :
- „Integrarea”: atunci când o anumită
politică este „integrată”, acest lucru înseamnă că de acum înainte toate inițiativele politice și
măsurile legale trebuie să fie supuse unui control oficial privind conflictul
cu această politică deosebită. „Integrarea” drepturilor LGBT ar însemna că nicio
măsură legală nu poate fi adoptată împotriva voinței persoanelor LGBT (sau mai degrabă împotriva voinței acelor politicieni care, la fel ca doamna Lunacek sau
domnul Cashman, pretind să le reprezinte). Acest lucru ar duce în mod eficient
într-un fel de drept de veto față de
tot și de toate, ceea ce ar permite unui grup
social foarte marginal (sau reprezentanților
săi auto-proclamaţi) să dicteze agenda lor restului societății. Avem motive să întrebăm: de ce ar trebui doar „drepturile
LGBT” să fie integrate, și nu
drepturile altor grupuri, cum ar fi musulmani, evrei, creștini, Martorii lui Iehova, mormoni, atei, panteiști, druizi și șamani, etc ? De ce nu drepturile de bărbați, femei, copii, bătrâni, bolnavi și cu handicap, care abuzează de droguri și alcool, fumători si nefumători, analfabeți și intelectuali și așa mai departe? De ce ar trebui interesele
comunității LGBT să fie „integrate”, în timp ce
interesele tuturor celorlalte grupuri sociale nu?
- La fel de discutabilă este cererea
doamnei Lunacek ca „discursul plin de ură” și „crimele motivate de ură” împotriva persoanelor LGBT să facă obiectul unor sancțiuni
penale specifice. Desigur, suntem cu toții de
acord că nu ar trebui să existe nicio expresie de ură sau de incitare la ură în
sfera publică - dar de ce oamenii LGBT merită o protecție specială pe care alți
oameni nu o merită? De ce doamna Lunacek nu vine cu o propunere care ar permite
o protecție egală și o atenție
egală pentru toți, inclusiv non-homosexuali? Dar când, așa cum s-a întâmplat de două ori în ultimele câteva luni,
Arhiepiscopul romano-catolic de Mechelen-Bruxelles, a fost atacat fizic și insultat de activiști
homosexuali / avorţionişti, a auzit cineva protestul doamnei Lunacek? De fapt,
intenția raportului Lunacek este de a crea un
privilegiu pentru lobby-ul LGBT: numai ei să se bucure de dreptul de a-și exprima liber opiniile, întrucât orice declarație publică care critică chiar de la distanță agenda lor va fi denunțată ca
„motivată de ură” și evacuată din dezbaterea publică. (De
exemplu, colectarea de semnături pentru o petiție în semn de protest față
încercările de a redefini căsătoria, în conformitate cu această logică,
ţine de ură. Scopul aparent urmărit prin lobby-ul LGBT este să înăbușirea democrației și a libertăţii de exprimare precum şi intimidarea criticilor)
- Urmând acest curs, acest lucru s-ar fi
extins într-un privilegiu general pentru figuri publice LGBT (cum ar fi doamna
Lunacek) de a fi imunizate împotriva oricărei forme de critică, în orice context
se face. Ori de câte ori ar critica cineva orice opinie exprimată de doamna
Lunacek, ea va raspunde simplu: „spui asta doar că pentru că ești homofob”, eliminându-se astfel orice dezbatere cu privire
la fondul opiniei ei și lovind înapoi cu un argumentum ad hominem . Acest tip de
comportament a fost observat de multe ori de-a lungul ultimilor ani și, prin urmare, ar trebui de acum să fie clar că astfel de
propuneri au un potențial periculos de subminare a democrației și dezbaterii publice.
- Același lucru poate fi spus cu privire la alte puncte de pe
foaia de parcurs a doamnei Lunacek. De exemplu, ea vrea, de asemenea, să
asigure o „libertate a întrunirilor” privilegiată pentru controversatele (și adesea provocator obscene) „manifestări ale homosexualilor”,
în timp ce orice întruniri care servesc scopul de a exprima sprijinul pentru
familiile normale (cum ar fi Manif pour
tous în Franța), nu s-ar bucura, desigur, de aceeași libertate.
- De asemenea, cererea doamnei Lunacek de „non-discriminare”
în domenii cum ar fi ocuparea forței de
muncă sau accesul la bunuri și
servicii este, de fapt, o cerere de privilegii sociale: protecția de care se bucură o persoană va crește în funcție de
cât de vizibil se manifestă înclinațiile
sale sexuale. O persoană îmbrăcată în mod normal nu va putea să se plângă
pentru că a fost refuzată la un loc de muncă sau un contract de închiriere, dar
o persoana vizibil gay sau lesbiană poate spune: proprietarul (sau angajatorul)
trebuie să fi observat că sunt gay/lesbiană, și acesta este motivul pentru care am fost refuzat. Acest lucru
creează privilegii pentru vizibilii LGBT față de toate celelalte persoane .
- Și, bineînțeles,
nu în ultimul rând, agenda doamnei Lunacek este despre privilegiile sociale
pentru circumscripția sa LGBT. Aceasta include, de exemplu,
prelungirile reducerilor fiscale sau a pensiilor de urmaș, care au avut inițial
scopul de a oferi sprijin familiilor care cresc copii și, astfel, contribuie la binele comun, faţă de cuplurile
homosexuale care nu fac contribuții
similare. Aceste privilegii au un cost, iar acest cost trebuie asumat de către
restul non-LGBT al societății .
Ceea ce vedem în mod clar în curs de
dezvoltare în Europa de astăzi sunt două viziuni radical opuse ale „drepturilor
omului”. Într-una dintre ele drepturile omului sunt indivizibile și, prin urmare, acestea trebuie să fie egale pentru toate
persoanele: mesaj atât de bine exprimat în sloganul inițiativei cetăţeneşti de succes „Unul dintre noi”, cealaltă este
abordarea doamnei Lunacek, care transformă drepturile omului într-o sursă de
privilegii de clasă pentru anumite circumscripții.
Sursă: Ştiri pentru viaţă
Traducere:Dana Stavovei
Căutăm
voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă,
italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa:
redactievremuri@gmail.com
0 comments:
Trimiteți un comentariu