Gheronda Porfirie a povestit cândva:
„M-a vizitat, odată, un hipiot. Era
îmbrăcat cu haine ciudate şi foarte colorate, purta amulete şi bijuterii, şi a
cerut să mă vadă. Maicile s-au neliniştit, au venit să mă întrebe iar eu am
spus să intre. De cum s-a aşezat înaintea mea, i-am
văzut sufletul. Avea suflet bun, dar rănit şi de aceea, răzvrătit”.
I-am vorbit cu dragoste iar acela s-a emoţionat. „Gheronda”, îmi spune,
„nimeni nu mi-a vorbit aşa până acum”. I-am rostit numele şi s-a mirat cum de
l-am cunoscut. „Ei”, îi spun, „Dumnezeu a descoperit şi numele tău şi faptul că
ai călătorit până în India
unde ai cunoscut pe guruşi şi i-ai urmat”. A fost şi mai uimit. I-am spus şi alte lucruri despre el şi a plecat
mulţumit.
În săptămâna următoare, iată că vine, pe neaşteptate, cu o gaşcă de
hipioţi. Au intrat cu toţii în chilie şi s-au aşezat în jurul meu. Era cu ei şi
o fată. Tare i-am simpatizat. Erau suflete bune, dar rănite. Nu le-am vorbit de
Hristos, căci am văzut că nu erau pregătiţi să asculte. Le-am vorbit pe limba
lor, despre lucruri care îi interesau. Când am terminat şi s-au ridicat să
plece, mi-au spus: „Părinte, vrem o favoare: să ne permiţi să îţi sărutăm
picioarele”. M-am ruşinat, dar ce să fac, i-am lăsat. Mi-au dăruit, apoi, o pătură. Voi striga să o aducă, să o vezi. Este foarte
frumoasă.
După o vreme m-a vizitat fata, hipioata, singură. Se numea Maria. Am văzut
că Maria era mai înaintată duhovniceşte decât prietenii ei şi i-am vorbit mai
întâi ei despre Hristos. A primit cuvintele mele. A mai venit şi cu alte ocazii
şi a luat-o pe calea cea bună. A spus, desigur, Maria, prietenilor ei: „Măi,
derbedeilor, n-aş fi crezut niciodată că am să-L cunosc pe Hristos, dintr-o
gaşcă de hipioţi”.
Sursă: Blogul Sfântul Munte Athos
0 comments:
Trimiteți un comentariu