Bogdan Florin Voicu
Interviu realizat de Gheorghe-Cristian Popa, apărut în Ziarul Lumina - Ediția din 25.08.2011
Deşi
e una din cele mai secularizate ţări europene, Franţa îşi redescoperă
rădăcinile creştine. În ultimii 20 de ani, marile oraşe franceze primesc tot
mai mulţi emigranţi ortodocşi care dau o mărturie discretă şi vie despre
frumuseţea Ortodoxiei, inclusiv prin mijloacele de comunicare moderne. Unul
dintre aceşti mărturisitori este jurnalistul Bogdan Florin Vlaicu, teolog român
stabilit în Paris acum 12 ani, care realizează, încă din anul 2001, o emisiune
ortodoxă difuzată săptămânal la Radio Enghien idFM (98.0 FM) şi la Radio Notre
Dame (100.7 FM), cu arie de emisie în Paris şi în toată regiunea Ile-de-France.
Începând
din toamna anului trecut, cu binecuvântarea IPS Iosif, Mitropolitul ortodox
român al Europei Centrale şi Meridionale, Bogdan Vlaicu a lansat o altă
emisiune, intitulată "Vocea română din lume", adresată românilor din
toată diaspora şi din ţară. Emisiunea este difuzată la Radio Trinitas în
fiecare duminică, de la ora 18:30, şi este disponibilă permanent şi pe site-ul
voceadiasporei.mitropolia.eu. Realizatorul ne-a acordat un interviu.
Domnule Bogdan Florin Vlaicu, care sunt
motivele pentru care aţi considerat necesară emisiunea "Vocea română din
lume" şi cum vine ea în sprijinul românilor din diaspora?
Această
emisiune s-a dorit a fi o voce a românilor plecaţi în lume. Locuiesc de 12 ani
în Paris. Cunosc destul de bine această lume a diasporei şi am întâlnit aici
români care pot fi exemple atât pentru cei din ţară, dar mai ales pentru cei
care au plecat în afara graniţelor, prin felul în care şi-au păstrat
identitatea românească şi identitatea spirituală ortodoxă. Am făcut acest
proiect de emisiune după ce am devenit conştient de un fapt: noi avem o
diasporă uriaşă, poate cea mai mare din istoria poporului român, dar noi nu
avem, din păcate, încă experienţa altor popoare care sunt învăţate să trăiască
în diaspora de câteva sute de ani, cum sunt cei din diaspora evreiască,
grecească sau armenească.
Românii
sunt încă pe cale să înveţe modul în care îşi pot păstra identitatea în
diaspora şi au nevoie de exemplele celor care au reuşit acest lucru, deoarece
nu e deloc simplu să trăieşti într-o lume diferită, în care există permanent
tentaţia de a încerca să te topeşti în masa de oameni care te înconjoară, de
a-ţi schimba identitatea şi naţionalitatea.
Cea
dintâi şi singura instituţie care s-a ocupat de păstrarea identităţii româneşti
peste hotare, într-un mod serios, a fost şi este Biserica Ortodoxă Română, care
s-a străduit, în ciuda dificultăţilor materiale, să organizeze parohii şi să
răspundă nevoilor acestor români. În Occident, biserica este principalul loc
unde românii se întâlnesc, unde pot să vorbească româneşte, unde pot să-şi
împărtăşească experienţa, unde pot să-şi spună problemele şi să găsească
soluţii împreună. Emisiunea "Vocea română din lume" vine în sprijinul
acestor români, în primul rând, arătându-le exemple pozitive.
Cum vă alegeţi invitaţii?
De
când a fost lansată această emisiune, am încercat să am invitaţi cât mai
variaţi, oameni care au reuşit aici, în diferite sfere de activitate şi care
pot să împărtăşească şi altora din experienţa lor. Aceştia le povestesc
ascultătorilor cum au reuşit ei să-şi menţină identitatea naţională şi
spirituală şi ce beneficii le-a adus acest lucru. În diaspora, există români
care, deşi trăiesc de mult timp aici, nu reuşesc să se adapteze; privesc cu
foarte mare dor către ţara lor şi şi-ar dori să se întoarcă. Situaţiile sunt
foarte diferite şi este important să cunoască aceste exemple, atât pentru
românii de aici, din afară, cât şi pentru cei din ţară. Apoi, experienţa celor
din diaspora poate fi valoroasă pentru cei din ţară din alte puncte de vedere.
Eu
cred în întoarcerea multora dintre românii de aici în ţară, în momentul în care
va exista o relansare economică a României. Atunci ar putea veni în România cu
toată experienţa dobândită aici, în diferitele domenii de activitate în care au
lucrat. Încerc să le cultiv ascultătorilor mei această dorinţă de a reveni în
ţară, aducând în emisiune români care îşi exprimă în mod sincer dorul de ţară,
povestind despre bucuria pe care o simt când revin, despre faptul că nu pot
uita ţara de unde au plecat şi s-au format.
Majoritatea românilor de aici, din
Paris, sunt veniţi la studii sau la muncă. În ambele cazuri, investesc foarte
mult timp în ceea ce fac. Cum faceţi ca mesajul acestei emisiuni să fie auzit
şi de către cei care nu au acces la radio sau internet la ora difuzării?
Pentru
cei care nu au posibilitatea să asculte în direct emisiunea, am construit, încă
de la începutul acestei emisiuni, un site care funcţionează pe sistem de blog,
care poate fi accesat la adresa voceadiasporei.mitropolia.eu. În fiecare
duminică, eu adaug textul de prezentare al emisiunii, fotografii legate de tema
dezbătută şi adaug emisiunea în format audio în podcast. În felul acesta, ea se
poate descărca şi asculta oricând. Astfel emisiunea îşi îmbogăţeşte paleta de
informaţii şi îşi măreşte gradul de accesibilitate.
Aveţi un feed-back din partea
ascultătorilor?
Am
comentarii pe care le primesc fie pe site, fie prin email de la ascultători
care se bucură de existenţa acestei emisiuni şi îmi împărtăşesc din gândurile
lor. Am primit chiar un mesaj din Japonia de la un român care mă ascultase în
direct, deşi în Japonia era două noaptea. Primesc mesaje din toată diaspora,
dar şi din ţară. În general, români care sunt foarte entuziasmaţi de faptul că
pot asculta experienţa celor plecaţi în diaspora.
Emisiunea "Vocea română din
lume" este relativ tânără. În octombrie împlineşte primul an. Vorbiţi-ne,
vă rugăm, despre emisiunea pe care o realizaţi în cadrul postului francez Radio
Notre Dame, care aniversează 10 ani de emisie săptămânală.
După
cum vă spuneam, am sosit în Paris acum 12 ani, în dorinţa de a-mi continua
studiile în domeniul teologic, începute în ţară la Bucureşti. La un an şi ceva
după ce am sosit, la îndemnul Înalt Preasfinţitului Mitropolit Iosif, am făcut
proiectul unei emisiuni în limba franceză pentru toţi creştinii ortodocşi din
Franţa. Astfel, pe 7 aprilie 2001, a fost lansată prima emisiune ortodoxă din
Paris, intitulată "LâEglise Orthodoxe aujourdâhui" (Biserica Ortodoxă
astăzi), difuzată la început pe postul de radio Enghien idFM 98.0 FM, iar
ulterior şi la Radio Notre Dame 100.7 FM, care este postul de radio catolic al
Parisului. Cel din urmă are o arie de emisie pe toată regiunea Ile-de-France şi
cu un public estimat la 10 milioane de ascultători. Emisiunea este preluată din
baza de date a Confederaţiei Francofone a Radiourilor Creştine şi difuzată
săptămânal de mai multe radiouri din Franţa şi din lumea francofonă. De anul
trecut, este prima emisiune ortodoxă difuzată în Antilele franceze, pe undele
radioului catolic Massabielle din Guadaloupe.
Am
ales titlul "Biserica Ortodoxă astăzi" pentru a sublinia unitatea şi
unicitatea Bisericii Ortodoxe, precum şi actualitatea sa. Am considerat că
termenul "ortodoxia", titlu al unor cărţi teologice şi al altor
emisiuni de radio şi televiziune din Franţa, nu este destul de precis din punct
de vedere eclesiologic, mai ales într-o ţară unde se foloseşte într-un sens mai
larg şi unde se vorbeşte despre Biserici Ortodoxe doar la plural. Emisiunea are
binecuvântarea Adunării Episcopilor Ortodocşi din Franţa şi este disponibilă,
la rubrica podcast audio, şi pe site-ul www.orthodoxie.com, care este
principalul site de informaţie ortodoxă în limba franceză. Prin faptul că este
disponibilă în podcast pe internet, este ascultată în întreaga lume de ortodocşii
francofoni. Am avut reacţii din colţurile îndepărtate ale lumii, unele chiar
din America sau Africa. Recent am primit o cerere oficială din partea
directorului radioului Vocea Ortodoxiei din Congo Brazzaville pentru a-i da
acordul ca emisiunea mea, pe care el o ascultă de o vreme pe internet, să fie
difuzată la acest post de radio de misiune ortodoxă din Africa, ceea ce am
acceptat cu plăcere.
În
ceea ce priveşte invitaţii, am în vedere să aduc la microfonul Radio Notre Dame
persoane care să reprezinte toate comunităţile ortodoxe din Franţa. Ţinând cont
că în Paris există ortodocşi de toate naţionalităţile, precum şi autohtoni
convertiţi la Ortodoxie, emisiunea aceasta are rolul de a crea o legătură între
comunităţile ortodoxe de aici. Mai sunt multe de făcut în acest sens, deoarece
există această tentaţie ca fiecare comunitate să-şi trăiască credinţa puţin
închisă în sine; or, în această varietate pe care o are expresia credinţei
ortodoxe la diferite popoare există o bogăţie foarte mare şi este foarte util
ca ortodocşii să se cunoască între ei, să aibă slujbe la care să participe
împreună, pentru că avem de învăţat unii de la alţii.
În
cei 10 ani de când a fost lansată emisiunea, am avut şansa să invit în studio
numeroase personalităţi din lumea ortodoxă, între care Mitropolitul englez
Kallistos Ware de Diokleia, Mitropolitul arab George Khodr al Muntelui Liban,
precum şi teologi renumiţi precum Olivier Clément, părintele Boris Bobrinskoy,
părintele Nicolas Ozoline, părintele John Breck şi Jean-François Colosimo. Un
interviu pe care l-am realizat în franceză cu părintele Teofil Părăian, cu
prilejul ultimei sale vizite la Paris, l-a făcut cunoscut în Franţa pe acest
mare duhovnic român.
Cum
privesc ascultătorii prezenţa unei emisiuni ortodoxe în grila de programe a
unui radio catolic?
Fiind
difuzată la Radio Notre Dame, emisiunea este ascultată bineînţeles de foarte
mulţi romano-catolici de aici, din Franţa. Am avut şi de la aceştia reacţii
frumoase, iar unii mi-au spus că sunt interesaţi de Ortodoxie şi mi-au
mărturisit că această emisiune le aduce foarte mult pe plan duhovnicesc. În
momentul în care am propus proiectul postului de radio Notre Dame, directorul
de programe mi-a spus că această emisiune era aşteptată de mult şi că mulţi
ascultători le-au spus că această deschidere către Biserica Ortodoxă este
foarte importantă.
Emisiunea
promovează cu precădere dialogul interortodox şi are o deschidere ecumenică, în
sensul că o mare parte din ascultători sunt catolici, iar anumite lucruri
trebuie explicate şi pe înţelesul lor, mărturisindu-le despre bogăţia
extraordinară a Ortodoxiei, aşa cum este ea trăită aici în Franţa. În cadrul
mitropoliei noastre, avem comunităţi întregi de francezi deveniţi ortodocşi,
păstoriţi de preoţi ortodocşi francezi. Aş da exemplul părintelui Marc-Antoine
Costa de Beauregard, care este un preferat al emisiunilor mele, deoarece este
un bun exemplu pentru felul cum înţelege şi trăieşte Ortodoxia un occidental,
un francez născut într-o familie catolică, care a întâlnit Ortodoxia şi a
înţeles profunzimile ei, care a avut şi şansa să-l cunoască bine pe părintele
Dumitru Stăniloae. L-am invitat atât la emisiunea în limba franceză, cât şi la
cea în limba română, pentru ca românii să înţeleagă valoarea pe care o are
moştenirea lor spirituală. Atunci când un intelectual francez, de origine
aristocrată, vorbeşte atât de frumos despre spiritualitatea ortodoxă
românească, mulţi români care pun la îndoială valorile pe care le-au moştenit
din familie au ocazia să preţuiască mai bine Ortodoxia şi să se întoarcă în
Biserică.
Aţi amintit numele unor erudiţi
profesori de teologie, unii dintre ei convertiţi la Ortodoxie de la Catolicism,
precum şi exemplul părintelui Marc-Antoine Costa de Beauregard. Cum se
raportează ascultătorii catolici atunci când invitaţi în emisiune un creştin
care a îmbrăţişat Biserica Ortodoxă, deşi s-a născut în Biserica
Romano-Catolică?
Nu
s-a pus niciodată problema din acest punct de vedere. Este bine ştiut faptul
că, din păcate, în Franţa, din cauza procesului accelerat de secularizare din
ultimele decenii, comunitatea majoritară nu mai este Biserica Catolică, ci
mulţimea oamenilor liber-cugetători sau atei, majoritatea nebotezaţi. Biserica
Catolică a conştientizat această situaţie şi nu mai are imediat un reflex negativ
atunci când un francez convertit vorbeşte despre credinţa ortodoxă. Olivier
Clément, spre exemplu, provenea dintr-o familie complet atee, unde a primit o
educaţie fără nici o referinţă creştină.
Se poate vorbi despre o bucurie comună a
celor două Biserici pentru fiecare om convertit la creştinism, indiferent
pentru care din ele a optat?
N-aş
putea să generalizez acest lucru, dar pot să spun că am întâlnit o asemenea
atitudine, atât din partea reprezentanţilor celor două Biserici, cât şi din
partea ascultătorilor catolici care mi-au scris. De exemplu, în urma unei
emisiuni, în care părintele Marc-Antoine Costa de Beauregard explica legătura
dintre Euharistie şi Căsătorie, am primit comentariul unui ascultător catolic
care spunea că nu a auzit în viaţa lui un preot catolic vorbind atât de frumos
despre legătura dintre cele două Sfinte Taine şi că a fost foarte încântat să-l
asculte. Un alt exemplu: când am făcut o emisiune despre Comunicatul de la
Ravenna, unde a avut loc în urmă cu câţiva ani întâlnirea Comisiei mixte de
dialog ortodox-catolic, am comentat textul comunicatului pentru a disipa
confuziile care se creaseră, deoarece unii jurnalişti anunţau deja că
ortodocşii recunosc primatul papal. Mergând pe text, am explicat că s-a
discutat despre rolul episcopului Romei în primul mileniu şi nu mai mult decât
atât. Ulterior, am primit un mesaj de la un ascultător catolic, care mi-a
transmis felicitările lui pentru sinceritatea şi justeţea afirmaţiilor din
emisiune. Există mulţi catolici de bună-credinţă, care sunt într-adevăr
deschişi spre dialog şi cu care este o plăcere să discuţi.
Ce vă propuneţi pentru viitor în ceea ce
priveşte cele două emisiuni?
Pentru
viitor îmi propun, în primul rând, să le continui deoarece nu este uşor să
pregăteşti săptămânal două emisiuni cu durată de jumătate de oră. Îmi propun să
diversific gama invitaţilor, astfel încât aceste emisiuni să-şi atingă scopul
cât mai bine. Pentru emisiunea în limba franceză, îmi doresc să reuşească să
prezinte cât mai bine o vitrină a Ortodoxiei în Franţa, iar pentru emisiunea în
limba română, să le amintească permanent românilor de pretutindeni de marile
personalităţi române din diaspora care fac cinste ţării noastre.
0 comments:
Trimiteți un comentariu