Foto: Mr Lightman (Freedigitalphotos.net) |
de
Mary Rezac, CNA
Un
studiu recent publicat (aprilie 2015), realizat de Universitatea din
California Los Angeles (UCLA) sugerează că pilula contraceptivă ar
putea fi responsabilă pentru subţierea unor porţiuni din cortexul
cerebral al femeilor care o folosesc.
Studiul
a descoperit că femeile care au folosite contraceptive orale
combinate (estrogen şi progestogen, forma sintetică a
progesteronului) prezentau o subţiere a cortexului în două zone:
zona orbitofrontală laterală, responsabilă cu guvernarea
emoţiilor, şi zona cortexului cingular posterior, responsabil de
gândurile îndreptate spre interior, cum ar fi amintirile personale
sau planificarea pentru viitor.
Aceasta
ar putea avea efect asupra comportamentului: „Unele femei trec prin
efecte emoţionale negative de la pilulele contraceptive, deşi
rezultatele cercetărilor sunt neclare”, spune Nicole Petersen,
specialistă în neuroştiinţe la UCLA şi principalul autor al
studiului, citată de Huffington Post. „Este posibil ca aceste
schimbări să fie legate de cele din cortexul orbitofrontal
lateral”.
Larry
Cahill, profesor de neurobiologie şi comportament la Universitatea
California-Irvine şi coautor al studiului, spune: „Am putea crede
că, după 50 de ani şi sute de milioane de femei care au luat
diverse avataruri ale pilulei, ar trebui să existe un corpus mare şi
coerent de cercetare despre aceasta, dar nu există aproape nimic. Mi
se pare realmente uimitor acest lucru”.
El
spune că e nevoie de studii suplimentare pentru a stabili dacă
efectul acesta este temporar sau permanent.
În
april 2011, tot prof. Cahill a fost cel care, alături de alţi trei
cercetători, a descoperit că memoria emoţională a femeilor carefoloseau contracepţia hormonală era mai degrabă similară cu abărbaţilor. Concluzia sa este că pilula ar putea să le ajute pe
femeile din armată sau pe cele care se confruntă cu situaţii
traumatice, pentru a evita stresul post-traumatic.
Aceasta
combate teoria că diferenţele dintre femei şi bărbaţi ţin
exclusiv de aparatul reproducător, mai observă Cahill.
Profesorul
mai spune că nu le-a fost uşor să publice studiul, deoarece erau
consideraţi ca „alarmişti” de o mare parte din comunitatea
ştinţifică şi de editorii de publicaţii ştiinţifice.
0 comments:
Trimiteți un comentariu