Virgiliu Gheorghe
Matei Dobrovie
”Expoziţia The Human Body aminteşte de un demers ideologic pentru care omul nu are absolut nici o valoare, în care libertatea şi viaţa acestuia este tranşată discreţionar de conducători. Din expoziţie, ca şi din toată filmografia pornografică, nu rezultă că omul ar avea conştiinţă şi sentimente, valori precum dragostea şi puterea de a se jertfi”, susţine cunoscutul bioetician Virgiliu Gheorghe într-un interviu acordat Epoch Times.
”Expoziţia The Human Body aminteşte de un demers ideologic pentru care omul nu are absolut nici o valoare, în care libertatea şi viaţa acestuia este tranşată discreţionar de conducători. Din expoziţie, ca şi din toată filmografia pornografică, nu rezultă că omul ar avea conştiinţă şi sentimente, valori precum dragostea şi puterea de a se jertfi”, susţine cunoscutul bioetician Virgiliu Gheorghe într-un interviu acordat Epoch Times.
Expoziţia de cadavre
umane a stârnit ample controverse în mai multe ţări, organizatorii fiind
acuzaţi de lipsă de etică. Motivul este că trupurile umane expuse şi conservate
prin tehnica plastinaţiei ar fi aparţinut, unor prizonieri chinezi executaţi şi
torturaţi. Cum vi se pare această idee de a prezenta în numele ştiinţei şi
cunoaşterii medicale cadavre, pe care să le vadă şi copii la muzeul Antipa?
În mod cert, este una
dintre cele mai grave atentate la demnitatea umană, aceasta la scara întregii
istorii a umanităţii. Aşa-zisa expoziţie pune sub semnul întrebării întregul
eşafodaj axiologic al societăţii moderne. Aceasta pentru că prin batjocorirea
simbolică a omului, toate drepturile şi libertăţile acestuia sunt suspendate,
sunt anulate. Expoziţia, ca demers ideologic ne aminteşte de marile sisteme
concentraţionare ale secolului al XX-lea, de nazism şi comunism, ideologii
pentru care omul nu are absolut nici o valoare, în care libertatea şi viaţa
acestuia este tranşată discreţionar de conducători, exterminarea unor întregi
popoare nefiind decât o problemă care nu reclamă altceva decât soluţii practice
şi nicidecum acte de conştiinţă.
În textul reclamei
expoziţiei se spune că evenimentul urmăreşte un caracter „educativ şi
ştiinţific de a schimba modul în care vizitatorii percep corpul uman, oferind
românilor, în premieră, o şansa unică de a-şi privi organismul prin ochii unui
chirurg şi de a experimenta o incursiune vizuală în interiorul său”. Ca
bioetician, ce valoare de cunoaştere credeţi că poate avea expunerea acestor
corpuri şi ce probleme de bioetică ridică ea?
În primul rând,
prezenţa acestor trupuri umane împăiate în muzeul Antipa pune semnul egalităţii
între om şi animal. Pe urmă, tratamentul aplicat acestor oameni este mult mai
degradant decât cel aplicat animalelor. Nu o să vedeţi animale împăiate în
poziţii de împerechere sau cu burta tăiată în care se poate observa puiul. În
mod evident expoziţia nu are un caracter ştiinţific, ci mai curând unul
asemănător celui pornografic. Nu este apelată raţiunea, ci senzaţiile,
sentimentele, sau mai precis se urmăreşte trezirea unui amestec de excitaţie şi
groază. Iar prin aceasta, expoziţia se înrudeşte cu materialele pornografice şi
cu filmele de horor. Putem chiar să vedem această expoziţie ca o consecinţă
normală a campaniei de batjocorire simbolică a fiinţei umane care se desfăşoară
prin acest tip de materiale. Din expoziţie, ca şi din toată filmografia
pornografică, nu rezultă că omul ar avea conştiinţă şi sentimente, valori
precum dragostea şi puterea de a se jertfi. Totul se rezumă la divertisment, de
parcă acesta ar circumscrie definitoriu existenţa omului în lume.
Vă aşteptaţi ca
intelectualii români să ia atitudine faţă de această problemă?
Din păcate, vocile
oamenilor de carte şi de ştiinţă din România nu sunt prezente în cea mai mare
parte a mass-media. Mai cu seamă în acest caz, în condiţiile în care acestea ar
condamna senzaţionalul şi divertismentul pe care expoziţia le promovează în
spiritul celei mai mari părţi a mesajului mediatic. O investigaţie culturală şi
bioetică ar putea pune sub întrebare însuşi conţinutul acestor media. Aşa că
este dificil pentru un intelectual să se facă auzit în societatea mediatică în
care trăim, cu excepţia cazului în care este obedient curentului general în
care acestea se înscriu. Citeşte continuarea în Epoch Times
0 comments:
Trimiteți un comentariu