Lumină - de Zorica Lațcu

foto: Radmila Ostojic(Orthphoto)

Cu raza, baţi din veci aceeaşi cale,

Cum vii din nesfârşit înspre-nserări,

În umbra noastră faci din nou cărări,

Să Te primim cu svon de osanale.

Te dăruieşti cu rodul toamnei Tale,

Doar celor care plâng în aşteptări,

Aluneci lin, căzând din zări în zări

Spre duhuri care ştiu să fie goale.

Tu treci mereu în neguri nesfârşite,

Să biruieşti amurgul prin Calvar

Şi-n taina frumuseţii negrăite,

Te naşti de sus în foc de raze iar,

Ca să-mplinești minuni făgăduite,

Lumină Tu, nespus de mare har!

Sursă: Poezii Românești