Familia
trebuie să facă faţă astăzi multiplelor provocări şi crize din
societatea contemporană. De aceea Biserica îşi arată grija,
responsabilitatea, preţuirea şi mai ales sprijinul pentru această
instituţie importantă a societăţii în care trăim.Pentru că,
atât în România, cât şi în întreaga Europă, familia creştină
se confruntă cu criza economică (sărăcie, şomaj, nesiguranţa
zilei de mâine, emigraţia ş.a.), cu criza morală (libertinajul,
avortul, divorţul, abandonarea copiilor, violenţa domestică,
delicvenţa juvenilă, traficul de fiinţe umane ş.a.), şi cu criza
spirituală (sectarismul, fanatismul, prozelitismul religios ş.a.).
De
asemenea, familia se găseşte într-o situaţie fragilă şi
dificilă, deoarece modelul însuşi al familiei tradiţionale este
considerat de unii ca fiind învechit sau perimat. Trăim într-un
context dominat de o mentalitate individualistă şi secularizantă,
care nu căută sfinţirea vieţii prin rugăciune, naşterea de
copii şi creşterea lor în credinţa creştină.
Astăzi
creşte numărul celor care tratează căsătoria ca fiind un simplu
contract sau parteneriat între două persoane de gen diferit sau de
acelaşi gen. Însă parteneriatele sociale sau de conviețuire între
persoane nu pot fi asimilate familiei tradiţionale și orice atentat
la identitatea tradițională a acesteia constituie o inovație
artificială care nu poate purta numele realității naturale de care
se îndepărtează. Prin urmare, diluarea valorilor familiale
tradiţionale sau înlăturarea diferenţelor între această familie
şi alte tipuri de uniuni, în numele drepturilor omului şi al
egalităţii, subminează familia naturală ca temelie a societăţii
umane. De aceea, familia tradiţională are dreptul şi datoria de
a-și proteja propria identitate, demnitate şi continuitate.
Reflectând
la situaţia actuală de criză a familiei, trebuie să nu uităm că
familia este mai întâi de toate un dar al lui Dumnezeu-Creatorul
pentru umanitate. Când Dumnezeu a făcut lumea, coroana creaţiei
Sale a fost familia: bărbatul şi femeia, care au primit
binecuvântarea de a creşte, a se înmulţi şi a stăpâni pământul
(cf. Facerea 1, 27‑28).
Deşi
a trecut prin multe încercări şi pericole abătute asupra
societăţii umane, totuşi familia a fost instituţia cea mai
stabilă a umanităţii, asigurând continuitatea acesteia în
istorie.
De
aceea, trebuie să susţinem efortul Bisericii de a apăra familia
naturală, tradiţională, universală şi de a rezista în faţa
unor „modele” noi de familie, care consideră că uniunea
firească bărbat-femeie ar fi doar un model printre altele.
Fundament
al existenţei, stabilităţii şi continuităţii societăţii
europene, al maturizării iubirii părinţilor şi al bunei educaţii
a copiilor, al sănătăţii spirituale şi al prosperităţii
materiale, familia umană naturală nu poate fi înlocuită cu niciun
substitut sau model artificial. Totodată, familia nu poate fi redusă
doar la aspectele ei biologic, juridic, psihologic, sociologic sau
economic, deoarece ea este mai mult decât toate acestea laolaltă şi
le transcende. Pentru tradiţia creştină şi pentru toate religiile
monoteiste, familia este o realitate sacră, o împlinire a fiinţei
umane în starea de comuniune de iubire generoasă, având vocaţia
sfântă de a fi conlucrare vie a omului cu Dumnezeu-Creatorul vieţii
naturale terestre, pentru a dobândi viaţa eternă, cerească, în
iubirea eternă a lui Dumnezeu.
† DANIEL
Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Române
*
Din cuvântul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române, susţinut la deschiderea întrunirii CROCEU
(Comitetul Reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea
Europeană), Bucureşti, 16 mai 2014.
Sursa:
Basilica
0 comments:
Trimiteți un comentariu