Părintele Ciprian,
profesor la Colegiul Tehnic Hermes Petroșani și Preot Ortodox la Parohia
Homorod
Hristos a înviat, Părinte! Întâi de toate, vreau
să vă mulţumesc că aţi răspuns pozitiv invitaţiei şi aş vrea să vă pun câteva
întrebări ale căror răspunsuri sper să ajungă la cât mai mulţi tineri.
Adevărat a înviat!
Mulțumesc și eu pentru această invitație… și vreau
să încep rugându-L pe Bunul Dumnezeu să ne lumineze cu Harul Său cel Sfânt,
spre a ne folosi și odihni duhovnicește întru Bucurie de Sus!
Care este rolul tânărului în istorie şi
societate?
Toți avem un rol foarte important, indiferent de
vârstă, etnie, condiție socială… pentru că tuturor ne-a fost lăsat acest cuvânt
minunat: „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și Dreptatea Lui” (Matei
6,33). De vom așeza, în inimă, această învățătură și o vom aplică de-a lungul
vieții noastre, vom dobândi pacea sufletului, odată cu sălașluirea Duhului
Sfânt în locașul cel tainic al inimii noastre.
Și istoria și societatea ar avea un alt curs, dacă
oamenii s-ar raporta la Dumnezeu și nu mereu numai la ei înșiși. Cât de bine ar
fi dacă oamenii ar conștientiza că nu sunt numai trupuri, că au și suflete de
care trebuie să poarte grijă.
Rolul nostru, al tuturor, este acela de a-L iubi
pe Dumnezeu (El Însuși iubindu-ne întâi) și pe aproapele nostru. Revărsând
iubirea pe cele două coordonate (pe verticală, de la noi către Cer și pe
orizontală, de la noi către semenii noștri), refacem în mod tainic, chipul
Sfintei Cruci, pe care Hristos și-a întins mâinile, de bună voie, pentru a
noastră mântuire. Numai astfel vom deveni cu adevărat liberi!
Ce vă spune cuvântul „generaţie”? Consideraţi
că reprezintă o colectivitate întâmplătoare asociată în funcţie de vârstă şi
interese sau credeţi că este vorba de ceva mai însemnat?
Vă propun un mic exercițiu… să privim mai atent
acest cuvânt „generație”!
Eu văd acolo și alte cuvinte, care mă ajută să
înțeleg mai deplin sensul acestui termen.
Văd cuvântul „gene” și mă gândesc și la o
moștenire genetică, văd cuvântul „eră” și mă gândesc la perioada de timp și mai
văd cuvântul „rație” și mă gândesc la măsură.
Prin urmare, lângă definiția clasică a cuvântului
„generație” – totalitatea oamenilor, care au aproximativ, aceeași vărstă – eu
mai adaug: - care împărtășesc aceași
perioadă de timp și aceași moștenire genetică și sunt capabili să se ridice la
măsurile pe care numai ei singuri le stabilesc.
Generațiile sunt foarte importante, asemănându-se
cu verigile unui lanț. Fiecare generație asigură continuitatea, aducând aportul
său la zestrea pe care a primit-o și pe care trebuie să o transmită mai
departe.
Sunt oameni care se gândesc că Învierea s-a
petrecut acum 2000 de ani şi nu înţeleg rostul acestor Sărbători. Aş vrea să vă
întreb într-un mod cât se poate de direct: ce poate însemna pentru un tânăr
faptul că a înviat Hristos?
Este adevărat că Învierea a avut loc aproximativ
acum 2000 de ani, dar efectele ei se răsfrâng pănâ în ziua de astăzi și până la
sfârșitul veacurilor. Eu am venit pe această lume acum 32 de ani și totuși, an
de an, îmi serbez ziua și mă bucur dând Slavă lui Dumnezeu. Dacă pentru un
lucru puțin însemnat pentru omenire (venirea mea pe lume) găsesc timp și
dispoziția necesară pentru a serba, atunci cum să nu găsesc timp și dispoziție
pentru a serba un eveniment care a schimbat pentru totdeauna omenirea? Hristos,
pentru mine, pentru fiecare, a biruit moartea prin Moartea Sa și a Înviat din
morți și ne-a dăruit nouă Viață. Aceasta este semnificația Paștelui și așa ar
trebui să înțeleagă fiecare Praznicul Vieții.
Tinerii se confruntă cu o mare problemă: lipsa
de modele. Unde credeţi că ar trebui să le caute şi care este rostul prezenţei
lor în viaţa tânărului?
Modele sunt cu duiumul… dar nu sunt modele
autentice, bune de urmat. Ce credeți că promovează televizorul în general, dacă
nu astfel de „modele”, care la prima vedere par de invidiat? Dar să știți că
ceea ce vedem din exterior, de cele mai multe ori nu este în concordanță cu
ceea ce este în interior. Să nu credem că a fi bogat și sănătos trupește,
înseamnă a fi fericit sau a avea pace în suflet. „Ați mințit poporul cu
televizorul!” – scanda odinioară o altă generație; cred că această sintagmă e
valabilă și astăzi, poate mai mult ca oricând.
Ni se arată adeseori oameni robiți de patimi și de
vicii, ce se laudă cu noile achiziții în materie de parteneri, mașini, case… și
ni se par, la prima vedere a fi „cool” și poate ne mai și zicem „Ce n-aș da sa
fiu eu în locul lor!”… Să luăm aminte,
că poate într-o zi ni se va face o ofertă de acest fel, iar ceea ce ni se va
cere la schimb s-ar putea să fie chiar sufletul nostru!
Modele bune de urmat găsim în oamenii apropiați de
Dumnezeu, care trăiesc o viața curată întru Hristos. Găsim modele în Sfânta
Scriptură, în literatura patristică, în sinaxare… în icoane… totul este să le
căutăm acolo unde trebuie!
Ortodoxia oferă una dintre cele mai profunde şi
mai complete perspective asupra dragostei, motiv pentru care vreau să vă întreb
cum vedeţi dragostea dintre tineri şi problemele cu care aceaştia se confruntă:
relaţile din afara căsătoriei, multitudinea partenerilor sexuali, căsătoria la
vârste târzii?
Despre dragoste și despre cele două coordonate ale
sale am vorbit puțin mai devreme și nu mai revin.
Adaug, însă, acestea: tinerii să nu se teamă de
căsătorie și să nu uite că bărbatul și femeia au fost lăsați ca să formeze o
familie, nu un cuplu; relațiile trupești sunt expresie a iubirii dintre cei doi
soți, izvorâte din respect și dragoste curată și își găsesc rostul numai în
cadrul unirii celor doi soți prin Taina Sfintei Cununii. Să nu amânați căsătoria
și să vă cautați jumătățile, nu sferturile… să vă căutați oameni potriviți vouă
și pe măsura sufletelor voastre, care să fie și dreptcredincioși și atunci nu
va exista nici adulter, nici gelozie, nici scandal, nici beție, nici bătai…
Ateismul este foarte „la modă” printre colegii
noştri de generaţie, dar am constatat că, în momente de cumpănă, oamenii se
roagă şi chiar sunt oameni celebri care în ultimele clipe de viaţă au cerut
ajutorul lui Dumnezeu. De ce credeţi că preferă oamenii să stea departe de
Dumnezeu?
Din mândrie! Ei cred că pot face totul singuri și
nu au nevoie de Dumnezeu, pentru că de… am auzit cu toții … „nu mai e la modă
acum”; dar vine o vreme, după cum bine spuneați, când omul se vede neputincios
și atunci, în necaz fiind, primește o palmă puternică și se trezește din acest
„leșin” duhovnicesc și realizează cât de mult a greșit și cât rău a făcut, față
de Dumnezeu, față de el însuși și față de cei pe care i-a convins să urmeze
calea necredinței. Unii, din nefericire, deși simt palma usturătoare, refuză să
se trezească și să accepte că au greșit și rămân pe mai departe în întunericul
lor. Noi ce putem să facem… Ne rugăm pentru toți!
Care este răspunsul pe care ortodoxia îl oferă
relativismului care este tot mai prezent în societate: adevărul este relativ,
încrederea în oameni nu mai oferă siguranţă, a fi femeie sau bărbat nu mai este
o problemă de identitate, ci o alegere?
Să se gândească toți aceștia la: moarte! Li se
pare și moartea relativă? N-aș prea crede! Și dacă sfârșitul pământesc nu este
relativ, atunci nici începutul nu poate fi relativ… și atunci de unde am venit
și unde mergem?… și, dacă venim de la Dumnezeu și vom merge înaintea Lui,
atunci calea Lui și învățătura Lui trebuie să fie Adevărul mult căutat… și dacă
Dumnezeu nu este relativ, atunci nici Adevărul și nici Calea și nici Viața, nu
pot fi relative…
Încredere deplină să avem numai în Dumnezeu, apoi,
la măsuri mai mici să avem și în ceilalți. O încredere deosebită să avem în
duhovnic, pentru că el este părintele nostru duhovnicesc. De aceea să-i cerem
mereu sfatul și rugăciunea. Dacă vom face acest lucru, nu vom face alegeri
greșite!
Aş vrea să vă rog ca, în încheiere, să adresaţi
câteva cuvinte tinerilor care vor citi acest interviu.
În vâltoarea vieții și în lupta cu ispitele,
faceți cum a făcut oarecând Sf. Ap. Petru aflat în mijlocul furtunii, aproape înghițit de valurile înspumate:
Strigați către Hristos și acceptați mâna pe care El are să o întindă! Stați în
dreapta credință, trăiți Ortodoxia și veți avea pace și liniște în umbra
Duhului Sfânt!
Vă mulţumesc!
Interviu realizat de Alexandra Nadane pentru Revista Gen90.
0 comments:
Trimiteți un comentariu