Eminescu – o
icoană ce are în aureola ei laurii culturii şi spiritualităţii româneşti
Vasile Gorduz, Mihai Eminescu, statuie în Montreal
Eminescu este un sfânt
al naţiei române, dar nu este un sfânt ca toţi sfinţii, ci un sfânt al culturii
şi spiritualităţii noastre ortodoxe româneşti. De ce? Pentru că Eminescu
cuprinde în sine tot ce a avut poporul acesta mai sfânt şi mai curat; el a cunoscut
adâncurile limbii, ale culturii şi ale spiritualităţii noastre româneşti.
Suferinţa pe care a avut-o de îndurat i-a fost crucea de dinainte de înviere.
Aşa cum fiecare dintre noi, pentru a ajunge la bucuria Învierii, trebuie să
rabde Săptămâna Patimilor şi să treacă prin Cruce, aşa şi Eminescu a avut
crucea lui. Pe umerii săi a dus crucea culturii şi spiritualităţii româneşti, a
avut de pătimit pentru întreaga spiritualitate şi cultură românească. De aceea,
mergem la Eminescu şi îngenunchem înaintea lui: nu ca înaintea unei icoane a
unui sfânt din calendarul Bisericii noastre, ci ca înaintea unei icoane ce are
în aureola ei laurii culturii şi spiritualităţii româneşti.
Cu drag îi păstrăm
bustul în incinta mănăstirii, pentru că l-a iubit pe Ştefan şi Putna, pentru că
a iubit Biserica şi neamul şi s-a identificat cu ele. Cu drag îi aprindem o
lumânare şi cu drag în această zi am săvârşit slujba de pomenire a lui şi a întregii
sale familii. Înaintea lui nu se cuvine să facem nimic altceva decât să
îngenunchem şi să-i mulţumim pentru tot ce a făcut şi, în mod deosebit, pentru
că s-a jertfit pentru neam. Eminescu a fost răstignitul culturii române pentru
ca ceilalţi care au venit după el să trăiască bucuria învierii, să se poată
dezvolta şi să poată aprofunda spiritualitatea şi cultura românească, dar în
albia săpată de el.
Arhim.
Melchisedec Velnic, 15 ianuarie 2012
Sursă
text: Ziarul Crai Nou
„Atâta vreme cât noi
suntem, el este. Atâta vreme cât el este, noi nu putem să credem că am putea să
murim vreodată”.
Nichita
Stănescu
"În dragostea neamului romanesc pentru
cel mai mare poet al său, se desluşeşte setea de nemurire a comunităţii
întregi. Un neam supravietuieşte nu numai prin istoria sa, ci şi prin creaţiile
sale."
Mircea
Eliade
"Eminescu e întruparea literară a conştiinţei
româneşti, una şi nedespărţită."
Nicolae Iorga
"În mare taină mi-a
căzut în mâini un volum cu publicistica lui Eminescu. De atunci spun mereu că
este manualul meu fundamental de istorie. "
Grigore Vieru
"Eminescu? Era o frumuseţe! o
figură clasică încadrată de nişte plete mari negre: o frunte înaltă şi senină,
nişte ochi mari la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este
înăuntru;un zămbet blând şi adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt coborât
dintr-o icoană."
I.L. Caragiale
"Trecerea lui Eminescu prin
lumea noastră, ce extraordinară ordine nu a adus ea, câtă fiinţă n-a instituit,
cu toată nefericirea şi dezordinea din el! "
Constantin Noica
[Statuia lui Eminescu
realizată de sculptorului Vasile Gorduz și amplasată la Montreal reprezintă] „trecerea lui Eminescu la o spiritualitate din ce în ce mai despuiată, la o
ieşire din tot ceea ce ar fi stilizare convenţională – nimic din amintirea
draperiei clasice – este un fel de stihar ca pentru judecata din urmă pe care
îl îmbracă marea poezie. Este sensul însuşi al acestei evoluţii, capabilă de o
austeritate extraordinară, trăită adânc, trăită dramatic, nu dată de la sine ca
cea a florii care se naşte doar ca să fie frumoasă, ci a unei mari cuceriri
morale”.
„Eminescu este o
răscumpărare pentru noi toţi, şi asta trebuie să avem puterea să spunem, să
afirmăm cu tărie, împotriva atacurilor necugetate, împotriva acestei nesăbuinţe
care încearcă să ne rupă de una din marile rădăcini, nu numai ale
spiritualităţii, dar ale identităţii româneşti."
"De «totdeauna» se leagă
întreaga prezenţă a lui Eminescu faţă de noi, faţă de făptura poporului nostru
şi faţă de tot ceea ce este permanenţă românească. El ne duce către un
„totdeauna” al fiinţei româneşti încât de natura aceasta este angajamentul,
este îndatorirea pe care o avem noi faţă de Eminescu."
Dan HăulicăEminescu a fost şi rămâne modelul românului dornic de cunoaştere şi în acelaşi timp fidel şi păstrător al identităţii sale”.
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Ion şi Doina Aldea Teodorovici - Eminescu
0 comments:
Trimiteți un comentariu