Mihai Sârbulescu, Cerdac la Agapia
"Acest elogiu al excesului, prezent în majoritatea picturilor lui Mihai Sârbulescu, posedă un subînţeles demn de toată atenţia: fără credinţă, actul de a picta, excesul lui sublim rămân pentru suflet un simplu afrodisiac. Şi încă o observaţie: ca să rezişti în pictură nu este de ajuns să-ţi consolidezi obiceiurile plastice: odată cucerită, orice redută care îţi consacră talentul trebuie grabnic aruncată în aer, în aşa fel încât truda de a te deosebi de alţii să nu covârşească conştiinţa faptului că nici n-ai pus încă început picturii tale. De aceea, coerenţa plastică care te defineşte şi care oricum se adaugă civilizaţiei imaginii trebuie neîncetat pusă în criză."
Sorin Dumitrescu
Mihai Sârbulescu, Trunchi de salcie
"Mihai Sârbulescu este printre cei puţini congeneri ai săi care ştie şi spune altora: calitatea unui adevăr depinde de calitatea purtătorului de adevăr şi al comentariilor care-l însoţesc. Unul dintre adevăruluile picturale cele mai atrăgătoare ale picturii lui este construcţia spaţială a unei ordini în jurul unui centru; comentariile picturale sunt modulaţiile de valori exprimând formele în lumină, dimpreună cu multiplicitatea semnelor şi a ritmurilor care reprezintă diferite aspecte ale lor. "
Mircea Oliv
Mihai Sârbulescu, Peisaj din Balcic - detaliu
"În spaţiul sacral altarul este un loc cu deschidere maximă spre Fiinţă. Ceea ce surprinde în lucrări este că deschiderea se face dintr-o plinătate a materiei dense şi consistente. Poate că tocmai aceste însuşiri au născut în mine impresia al cărei corespondent în cuvinte îl găseam în rândurile lui Teilhard de Chardin. Lumina însăşi are aceeaşi calitate materială ca şi altarul.
Neîndoios, la începutul acestor lucrări stă modelul icoanelor ortodoxe, cadrul canonic, în care trăirea religioasă ia un chip, care ne împacă cu lumea, ne solidarizează cu ea."
Emil Cira
*
Mihai Sârbulescu - Pictor, film de Luiza Barcan
0 comments:
Trimiteți un comentariu