Consilierea în criza de sarcină - Memoriu depus la Parlament pentru susţinerea legii de către Asociaţia Medicilor Creştini din România

vineri, 22 iunie 2012

| | |


Proiectul de lege privind înființarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină NU interzice avortul, ci sprijină femeia, copilul și familia!

Citițaici textul proiectului.
Susţineţi acest proiect scriindu-le celor care pot lua o poziţie publică în această privinţă.



Către

Parlamentul României

 Timişoara, 17.04.2012


Memoriu referitor la
Propunerea legislativă privind înfiinţarea, funcţionarea şi organizarea cabinetelor de consiliere pentru criză de sarcină


Vă transmitem punctul de vedere al Asociaţiei Medicilor Creştini din România referitor la Propunerea legislativă privind înfiinţarea, funcţionarea şi organizarea cabinetelor de consiliere pentru criză de sarcină, iniţiativa legislativă aflată în dezbaterea Parlamentului României.

Susţinem înfiinţarea cabinetelor de consiliere pentru femeile cu sarcină nedorită şi instituirea unei perioade de gândire înaintea unei decizii finale. Astfel femeia cu criză de sarcină va putea lua o decizie informată, cunoscând toate riscurile şi alternativele, fără sentimentul de urgenţă şi panică, sentiment care duce la decizii pripite, regretate ulterior.

Femeia gravidă, care solicită efectuarea unui avort la cerere, are dreptul la o informare corectă şi completă asupra procedurii avortului, riscurilor medicale, consecinţelor psiho-emoţionale şi sociale. Deşi informarea pacientei asupra riscurilor este o obligaţie etică a celor din sistemul medical, lipsa unui cadru legislativ determină, practic, privarea femeii gravide cu sarcina nedorită de informaţii corecte şi complete.

Înainte de a fi supusă procedurii de avort femeia gravidă cu sarcină nedorită trebuie să cunoască riscurile medicale şi complicaţiile intra şi post-operatorii imediate şi/sau tardive, cum ar fi:

· Complicaţii imediate: hemoragii cu anemie secundară severă, leziuni ale aparatului genital (perforaţie uterină, rupturi cervicale la adolescentele nulipare), leziuni ale organelor vecine, infecţii, unele complicaţii pot duce la decesul pacientei

· Complicaţii tardive: infertilitate prin incompetenţă cervico-istmică, sterilitate (posthisterectomie de necesitate urmare a perforaţiei uterine), boală inflamatorie pelvină, complicaţii şi în cazul sarcinilor ulterioare (avorturi spontane, sarcini extrauterine, naşteri premature)

· De asemenea, pacienta trebuie informată că avortul ar putea creşte riscul pentru cancer de sân şi/sau sau cancer de col uterin.

Femeia gravidă cu sarcina nedorită trebuie informată şi asupra consecinţelor psihice, a riscului de a dezvolta sindromul post-avort, cu sentimente de vinovăţie şi pierdere irecuperabilă, anxietate sau depresie.


O meta-analiză publicată în 2011 de Priscilla K. Coleman, de la Bowling Green State University, Ohio, din SUA arată că aproximativ 10% din totalitatea problemelor de sănătate mentală la femei sunt legate de avort. Riscul de anxietate este crescut de avort cu 34%, riscul de depresie cu 37%, riscul de abuz de alcool cu 110%. Meta-analiza a fost bazată pe 22 articole ştiinţifice, totalizând un număr de 850 000 de femei participante. Meta-analiza a fost publicată în British Journal of Psychiatry, jurnalul oficial al Societăţii Regale de Psihiatrie din UK.

De asemenea, România, ţară membră a Uniunii Europene, trebuie să ţină cont de contextul legislativ din alte ţări europene (Belgia, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Ungaria, Slovacia, Luxemburg), unde există obligativitatea consilierii şi respectării perioadei de reflecţie. 

Obligativitatea consilierii şi a perioadei de gândire a fost instituită pentru că femeia cu sarcină nedorită să poată fi informată în prealabil, să conştientizeze riscul asupra sănătăţii fizice şi psihice, dar şi pentru a respecta dreptul la viaţă al copilului nenăscut, drept recunoscut prin convenţiile şi tratatele internaţionale. Adoptarea propunerii legislative respectă în totalitate cerinţele europene privind dreptul pacienţilor la informare.

Experienţa centrelor de consiliere pentru criză de sarcină în Irlanda, publicată în documentele Crisis Pregnancy Agency, arata ca femeile care au fost consiliate au reuşit să îşi definească mai bine problemele şi să cântărească alternativele. Acestea au fost capabile să ia decizii care au minimizat riscul tulburărilor emoţionale ulterioare. În această ţară, înfiinţarea cabinetelor de consiliere pentru criză de sarcină, prin educaţia oferită femeilor, a dus la scăderea ulterioară a numărului de sarcini nedorite.

În România, experienţa pozitivă a centrelor de consiliere pentru femei cu sarcina nedorită arată necesitatea constituirii unui cadru legal în care femeia are acces la informaţii şi i se oferă timpul necesar pentru a lua o decizie în cunoştinţă de cauză. Femeia trebuie protejată de presiunea anturajului, să fie consiliată de o persoană de specialitate, neutră afectiv, să i se explice alternativele la avort (lista cu instituţii şi organizaţii de sprijin, plasament în regim de asistenţă maternală, case maternale, adopţie etc.) şi să i se ofere o perioadă de gândire care poate schimba decizia privind avortul.

Considerăm că implementarea acestei legi în România va oferi femeilor cu sarcină nedorită posibilitatea luării unei decizii informate, având ca şi consecinţă imediată minimalizarea riscului de tulburare emoţională, sindrom post-avort. Va oferi posibilitatea cunoaşterii alternativelor la avort şi timpul necesar luării unei decizii care să nu fie regretată ulterior. Prin educarea oferită în timpul consilierii vor exista premisele scăderii numărului de sarcini nedorite ulterioare, şi în consecinţă scăderea numărului de avorturi. Orice decizie de avort schimbată înseamnă şansa unei noi vieţi, şansa unui copil de a se naşte.

Apreciem că aplicarea corespunzătoare a acestui act normativ va permite materializarea dreptului la informaţie competentă a femeii gravide, dreptul la ocrotirea sănătăţii şi la integritatea fizică şi psihică a femeii aflate în criză de sarcină.

Concluzie

Solicităm Parlamentului României adoptarea iniţiativei legislative privind înfiinţarea, funcţionarea şi organizarea cabinetelor de consiliere pentru criză de sarcină, în forma înregistrată pentru dezbateri.


Prof.Dr.Voicu Tudorache

Şef Clinică de Pneumologie,
UMF „Victor Babeş” Timişoara
Vicepreşedinte AMCR

Conf. Dr. Tiberiu Pop

Medic primar Obstetrică - Ginecologie
Facultatea de Medicină şi Farmacie Oradea

Dr.Cornel Butaş

Preşedinte AMCR
Dr. Daniela-Florina Gherman
Secretar general AMCR