Nu
trebuie să confundăm cu dragostea sentimentul de atracţie care
însoţeşte adeseori prima întâlnire dintre un bărbat şi o
femeie – aici nu este vorba nici măcar de îndrăgostire. Deşi,
bineînţeles, există şi cazuri când această atracţie reciprocă
se transformă cu timpul în dragoste.
Pentru
ca sentimentul iniţial să devină dragoste este nevoie însă de
forţe şi eforturi însemnate – şi, bineînţeles, va trece
destulă vreme până când îndrăgostirea va deveni dragoste
puternică. Atracţia, pasiunea, îndrăgostirea pot fi piedici
foarte mari în calea dragostei. Nu întâmplător cazurile când
soţii s-au plăcut unul pe celălalt de la prima vedere reprezintă
excepţii foarte rare. De regulă, sentimentul acesta iniţial nu e
nici pe departe reciproc, şi foarte frecvent cei doi nu au la prima
întâlnire sentimente deosebite unul faţă de celălalt.
Dacă
soţii au avut înainte de căsnicie sentimente reciproce fierbinţi
şi au ştiut să le păstreze şi să le înmulţească, cinste lor
şi laudă! Înseamnă că şi-au construit în mod corect viaţa de
familie şi că din mica sămânţă a atracţiei iniţiale s-au
priceput să crească minunata plantă a dragostei. (...)
Dacă
bărbatul şi femeia s-au îndrăgostit sau nu la prima vedere, de la
prima întâlnire, nu are atâta importanţă. Dacă se vor îndrăgi
unul pe celălalt depinde numai de ei, de alegerea şi hotărârea
lor de a iubi, precum şi de felul în care îşi vor construi
fericirea familială.
(Pr.
Pavel Gumerov, El şi ea: în căutarea armoniei conjugale, traducere
din limba rusă de Adrian Tănăsescu Vlas, Editura Sophia,
București, 2014, pp. 78-79)
Sursa:
Doxologia
0 comments:
Trimiteți un comentariu