Miercuri, 30 mai, ora 19.00, echipa Proiectului Avdhela, Biblioteca Culturii Aromâne vă aşteaptă la Clubul Ţăranului Român pentru lansarea noilor apariţii editoriale ale Proiectului, tipărite la editura Predania: “Poezii" de Nuşi Tulliu, cu postfaţă de George Vrana, “Tâlcuirea la Tatăl nostru/Exiyisiri la Tatălu a nostru" de Nicolae Velimirovici, transpusă în dialectul aromân de George Vrana.
Poezii de Nuşi Tulliu reprezintă editarea critică, într-o formă inovatoare a primei ediţii din 1926 a lucrării îngrijite de cunoscutul filolog de origine aromână Tache Papahagi. Din cele 46 de poezii ale ediţiei, 38 au transpunere în româna literară (transpunere realizată de poeta Kira Iorgoveanu Manţu şi de către criticul literar Hristu Cândroveanu).
Ca postfaţă, volumul cuprinde un eseu-studiu despre importanţa şi valoarea în literatura aromână a operei lui Nuşi Tulliu. Importanţa lucrării este că se constituie a fi un document al sufletului aromânesc, o cartografie a memoriei pendulărilor acestuia.
Cel de-al doilea volum, Exiyisiri la Tatălu a nostru, apărut în două ediţii: în dialectul aromân și româna literară, este o adevărată comoară spirituală şi din punct de vedere stilistic, fiind printre puţinele lucrări în aromână referitoare la spiritualitatea şi identitatea creştin-ortodoxă a aromânilor.
Volumul constituie, astfel, o primă încercare de a reînnoda tradiţia scrierilor liturgice şi catehetice în aromână.
Operele vor fi prezentate de George Vrana.
În cadrul evenimentului, va fi prezentată şi lansată oficial Campania "O pagină pe zi pentru cultura aromână", o campanie iniţiată online în 2010 în scopul strângerii de voluntari pentru digitalizarea operelor esenţiale ale culturii aromâne.
Poet, critic literar, eseist şi, mai nou, prozator, G. Vrana este unul dintre cei mai apreciaţi scriitori aromâni contemporani. A urmat cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti, iar astăzi practică avocatura. Interpretându-şi identitatea aromânească ca fiind una mozaicată, George Vrana se deosebeşte prin scrieri cu pronunţat caracter filosofic. În 1995 îi este publicat primul volum de poezii: Avigl'itorlu di Zboară, la Editura Fundaţiei Culturale Aromâne "Dimândarea părintească ", Bucureşti.
Are încă multe poezii în manuscris, unele dintre ele fiind adunate în volumul manuscris Xinitii. George Vrana a fost caracterizat de lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu ca poet al surpării, veşnic călător, dar mai ales ca veghetor al cuvintelor, mai mult decât un simplu paznic pentru grija pe care o arată în scrierea curată a limbii sale materne.
Nuşi Tulliu născut la 1872, Avdela, Grecia este unul dintre cei mai mari poeţi şi prozatori aromâni. A fost o adevărată prezenţă de spirit românesc în Balcani şi în România, a întreţinut o bogată activitate editorială şi culturală.
Fiul unor ţărani aromâni, Tulliu face studiile primare la Clisura, iar liceul la Bitolia, terminându-l în 1892. După un an de profesorat urmează, între 1894 şi 1899, Facultatea de Litere din Bucureşti, făcând, în paralel şi 2 ani la Facultatea de Drept. Tot acum scoate, pe cheltuială proprie, revista „Pindul" (15 noiembrie 1898 - 30 septembrie 1899). Este numit revizor şcolar pentru şcolile romaneşti din Epir şi Tesalia, scrie la diferite reviste literare, este mai apoi inspector şcolar delegat de Bucureşti pentru şcolile româneşti din Macedonia.
Debutează, cu un articol, în „Peninsulă Balcanică" (1894) şi colaborează la numeroase publicaţii, unde i-au apărut versuri, atât în româna literară, cât şi în dialectul aromân: „Lumea nouă literară şi ştiinţifică", „Epoca", „Ecoul Macedoniei" (unde între 1903 şi 1906 a fost şi director), „Noua revistă română", „Revista poporului", „Lumina" (Bitolia), „Grai bun", „Foaia literară" (Ploieşti), „Moldova de la Nistru", „Graiul", „Apărarea" etc. Prima carte, Poezii lirice-eroice, cuprinzând peste 150 de titluri, îi apare în 1907. În foileton i s-a tipărit şi romanul scris în aromână - "Murminţi fără cruţe" („Ecoul Macedoniei", 1903), editat în volum în 1993.
Versurile lui Tulliu au contribuit, alături de acelea ale lui C. Belimace, N. Batzaria, Zicu A. Araia, Marcu Beza, L.T. Boga sau George Murnu, la configurarea unui peisaj al poeziei aromâne. În principal, el urmează modelul lui V. Alecsandri, pe care îl dezvoltă prin introducerea unor elemente particulare. Este preocupat mai ales de reliefarea dimensiunilor patriarhale, a vieţii pastorale din Munţii Pind, conturate fără ostentaţie. În versul lui străbate îngrijorarea pentru pierderea graiului strămoşesc şi a etniei înseşi. Ameninţarea vine de la un duşman în faţa căruia totul se prăbuşeşte („Că ardu-a noastre case/Şi moare lailu-armân").
Fie balade, fie idile, fie cântece de dor, stihurile lui Tulliu sunt expresia, dramatică, a stingerii unei lumi ancestrale, a pierderii speranţelor, de unde şi tonalitatea adesea apocaliptică. Prozodia, bogată şi variată, adaptează tradiţia cultă la specificul expresiei folclorice dialectale.
Romanele Tragedia unei idile (1928) şi Calvarul neamului (1931) încearcă să surprindă tot destinul aromânilor din Pind, grefând elemente mitologice, istorice şi etnografice pe structuri de melodramă. (http://www.crispedia.ro).
Sfântul Nicolae Velimirovici, Episcop al Ohridei şi Jicei, este unul dintre cei mai prolifici scriitori bisericeşti din veacul al XX-lea. Scrierile lui cuprind o categorie largă de lucrări: tâlcuiri, omilii, hagiografii, lucrări filosofice, fiind o oglindă a spiritualităţii sârbe. Născut în sătucul Lelici, din Serbia apuseană, la 5 Ianuarie 1880, a urmat cursurile Seminarului Sfântul Sava din Belgrad, absolvind în 1905. A obţinut o bursă de doctorat la Universitatea din Berna (1908), publicându-şi teza în limba germană, în 1910; doctoratul în filosofie a fost pregătit la Oxford şi susţinut la Geneva, în franceză, pe tema "Filosofia lui Berkeley ", în 1909. La sfârşitul anului 1909 a fost tuns în monahism.
Sursă articol: Romanian Global News
0 comments:
Trimiteți un comentariu