Nu îmi voi învăţa copiii despre sexul fără riscuri pentru că aşa ceva nu există

foto: freedigitalphotos

deMatt Walsh

Fac câteodată greşeala de a acuza cultura noastră ca este “supra-sexualizată” sau “nebună după sex”, în special când aud povești despre districte şcolare în care se încearcă a se da prezervative celor din clasele a VI-a. Şi totuşi, în realitate, majoritatea oamenilor din această ţară sunt înspăimântaţi de sex. Simpla idee de sex îi îngrozeşte. Societatea modernă este gazda celei mai patetice colecţii de laşi, plictisiţi şi lipsiţi de orice interes (sexual). Am eliminat din acest act onestitatea, dragostea, pasiunea, frumuseţea şi puterea creatoare, şi le-am înlocuit cu ceva steril, reticent, frivol şi dezinteresat.

E un fel de ironie, pe bune!

În această naţiune suntem îngrijoraţi de integritatea legumelor şi a untului de arahide şi le cumpărăm numai dacă conţin pe ambalaj cuvinte precum “organic” şi “crud”. Dar când vine vorba despre sexualitatea umană înghiţim orice chimicale ar fi nevoie pentru a înlătura consecinţele fizice şi emoţionale ale comportamentului nostru. Imaginați-vă studenţii care trebuie sa “tragă” şase cocktailuri de rom şi 8 Natty Light (bere ieftină, cu conţinut caloric scăzut) înainte de a putea copula anonim în camera cuiva de cămin.

Dar ei au nevoie de mai mult decât de alcool: au nevoie şi de pastile, şi medicamente, şi explicaţii în dimineaţa următoare despre cum totul a fost numai o distracţie şi că nu a însemnat nimic.

De ce spunem că acestor oameni le face plăcere sexul? Pentru bărbatul care face dragoste cu soţia lui, cu care este căsătorit de douăzeci de ani, sexul este o plăcere. În schimb, aceşti indivizi se bucură numai de anumite senzaţii fizice. Se bucură de o masturbare asistată – dar sexul este exact ceea ce ei încearcă cu disperare să evite.

Probabil cel mai absurd în toată situația aceasta este faptul că numim “lipsite de risc” aceste şedinţe de călăreală infuzate cu alcool, atâta timp cât implică un strat de latex și o doză de steroizi. Le spunem tinerilor să folosească prezervative pentru a se proteja de boli precum hepatita sau SIDA. De fapt, ceea ce se insinuează în mod vădit, este că există o cale lipsită de risc de a avea relații sexuale cu un necunoscut bolnav.

Sexul la întâmplare, fără nume si fără implicare, nu este niciodată lipsit de riscuri. Niciodată lipsit de riscuri emoționale, spirituale, fizice. De fapt, nici un fel de relație sexuală nu este fără riscuri. Si nici nu trebuie să fie așa. Sexul nu trebuie să fie periculos din punct de vedere fizic, cum de multe ori este în zilele noastre, mulțumită, în primul rând, anilor de “educație sexuală” – ar trebui sa fie un act profund și plin de urmări. Sexul ar trebui sa fie deschis și expus. Ar trebui să scoată la iveală sentimente înfricoşătoare și misterioase de dorință și devotament.

Spuneți-i cum vreți, dar numai lipsit de riscuri nu îi puteți spune!

Sexul, în general, nu este fără riscuri. Pe de altă parte, relațiile bazate pe atașament reciproc, întărite de jurămintele căsătoriei si reafirmate zilnic de ambii soți, sunt fără risc – și numai în acest context vulnerabilitatea inerentă a relațiilor sexuale poate fi transformată în ceva confortabil si care oferă siguranță.

Este “amuzant” cum în lumea aventurilor de o noapte, atunci când cineva comite “crima” de a fi o ființă umană în care iau naștere sentimente naturale dureroase, de afecțiune şi apropiere emoțională, celeilalte persoane i se permite să o acuze ca este ciudat(ă) sau că se mișcă prea repede. Si când baricadele făcute de om cad, și în mod tragic apare o viață omenească, amândurora li se permite să declare cu fețele senine că a fost un accident. Asta este ca și cum ai planta o sămânţă în pământ și spui că ceea ce a răsărit este o greșeală pentru că tu ai crezut că pământul era infertil. Tu poate că ai crezut așa, dar sămânța tot face exact ceea ce semințele trebuie să facă, iar tu ai făcut exact ceea ce o persoană care vrea să planteze ar fi trebuit sa facă. Se poate ca tu să fii un prost, dar ăsta numai accident nu a fost. În continuare, tu tai răsadul și îl arunci în foc, iar apoi continui sa plantezi semințe. Și de fiecare dată te plângi că blestematele astea de plante sau copaci tot continuă să răsară din pământ. Când cineva vine și îți spune să te oprești și să nu mai plantezi până când nu ești pregătit să ai de-a face cu pădurea, tu te smiorcăi și acuzi persoana respectivă că te judecă și că este nemiloasă pentru simplul fapt ca articulează regulile de bază ale botanicii.

Bineînțeles, metafora aceasta nu are susținere dintr-un singur motiv: toată lumea este de acord că nu ar trebui să omori puieții de copaci. Același consens, însă, nu există atunci când vine vorba despre puii de oameni.

Nu vreau să-mi învăţ copiii despre sexul fără riscuri pentru că nu vreau să îi mint. De asemenea, nu vreau să sădesc în ei ceea ce văd atât de des în alți oameni: o vedere pesimistă și reducționistă a spiritualităţii umane.

Ce altceva te poți aștepta să găsești când îți petreci primii 18 ani din viața unui copil tocându-i mintea cu un asemenea mesaj nesemnificativ și patetic. În ziua de astăzi copiii nu aud niciodată ceva pozitiv despre relațiile sexuale, deoarece aspectele pozitive le-au fost prezentate ca fiind negative.

Pozitiv: în urma relațiilor sexuale sunt create viețile omenești. Acesta este un bine enorm, dar nu este un bine care ar trebui urmărit înainte de căsătorie și fără a fi pregătiți de a avea grijă de noua viață formată.

Pozitiv: relațiile sexuale sunt o formă de exprimare a dragostei. Acesta este aspectul primar care diferențiază relațiile sexuale dintre oameni de cele dintre animale. Este un bine profund, dar ca orice lucru bun, poate fi pervertit și transformat într-un rău foarte întunecat.

Acestea sunt două dintre aspectele cele mai frumoase legate de relațiile sexuale, dar noi am hotărât să ne învățăm copiii că este cu putință  și ar trebui să le înlăture pe amândouă, și că ar trebui să înceapă să își exploreze sexualitatea cu unul sau două decenii înainte ca ei sa fie capabili cu adevărat să îmbrăţişeze fiecare dimensiune magnifică a acestui act. Deci, pentru următorii zece sau cincisprezece ani ei vor învăţa să privească două dintre cele mai măreţe aspecte legate de relațiile sexuale ca fiind printre cele mai rele. Nesurprinzător, această atitudine va rămâne cu ei permanent.

Planul abstinenței-înainte-de-casătorie pictează o imagine afirmativă si înălţătoare. Mesajul acestei imagini este că acest “lucru” este atât de bun, de important și de plin de plăcere că ar trebui să îl lași deoparte până când vei crește și vei găsi o persoana specială cu care să îl împărtăşeşte.

Pe de altă parte, modelul “sexului fără riscuri” transmite un mesaj sterilizat si paranoic: “Acest lucru este atât de frivol și lipsit de plăcere că poți să îl faci cu oricine și din orice motiv, fie și numai pentru a alunga plictiseala. Și, fiindcă tot a venit vorba, deși este o activitate recreațională, ca și Parcheesi (joc pe planșa, cu zaruri) sau ca hocheiul în aer, poate duce la inimi frânte, gonoree, sarcină și SIDA. Deci, din punctul ăsta de vedere, este un pic diferit de un joc pe planșă. Hei, dar ce ai zice sa ne uităm la niște imagini super-magnifice cu negi genitali?!”

Și totuși, această imagine este cea pretins pozitivă si încurajatoare. Singurul confort pe care îl oferă este acela că sexul poate fi distractiv, dar în loc să introducă moralitatea, responsabilitatea și satisfacția întârziată în conversație, acest model ghidează comportamentul copilului obsedându-l în legătură cu păduchii pubieni și sarcină la vârsta adolescenței.

Lecția abstinenței înainte de căsătorie oferă un confort mai mare: vorbește despre distracția actului sexual, dar și despre dragoste și puterea ei creatoare. Și, abstinența înainte de căsătorie are o cale mai bună de a trata cu aspectele negative: vorbește despre gonoree, herpes și sarcină în afara căsătoriei, dar oferă siguranța că nu trebuie să trăiești cu frica acestor întâmplări dacă pur și simplu aștepți până la momentul potrivit.

“Sexul fără riscuri” oferă bucurii neînsemnate și temeri profunde, abstinența oferă bucurii profunde și temeri ce pot fi evitate.

Este calea mai bună. Este mesajul mai bun. Este pur și simplu mai bine așa.

Știu că îmi veți spune că trebuie sa fim realiști. Copiii vor avea relații sexuale oricum, deci nu ar fi mai bine sa fim siguri ca măcar sunt pregătiţi pentru treaba asta?

Pentru a răspunde la întrebare o să adresez și eu câteva întrebări:

Nu vrei ca după ce a băut copilul tău să se urce la volan, dar dacă ar face-o, ai prefera să poarte centura de siguranță, corect? Pai, i-ai spune vreodată:”Juniorule, știu că o să bei și o să conduci. Nu ar trebui, dar toată lumea o face. Aşa că, să îți pui centura de siguranță!”?

De ce nu?

Pentru că o asemenea declarație diluează considerabil mesajul tău împotriva băutului la volan, acordând acestui tip de comportament o aprobare tacită și presupune tot ce e mai rău în fiul tău mai înainte ca acesta să fi avut măcar ocazia să ia propriile decizii.

Exact.

De asemenea, care e îndatorirea ta ca părinte? Să dai copilului tău sarcini ușoare, țeluri ușor de atins, și ștachete ridicate la înălţime mică? Sau scopul tău este să îți îndrepți copilul către ceea ce este corect și bine, și apoi să îi dai uneltele necesare pentru a atinge acest scop?

În plus, de când majoritatea părinților merg după logica “păi, copiii mei vor avea relații sexuale oricum”? Decenii, probabil? Și în tot acest timp, incidența cazurilor de relații sexuale în rândul persoanelor necăsătorite a crescut sau a scăzut? A crescut, corect? Și atunci, nu cumva avem aici de-a face cu un caz de auto-profeție?

De asemenea, în orice altă situație, îți îndrumi copilul să aleagă locul doi, substitui a face ceea ce este bine și corect cu ceea ce este numai parțial bine și corect? Îi spui vreodată copilului tău să învețe la matematică pentru nota 8? Îi spui vreodată să se asigure că ia parte numai la un nivel rezonabil la bârfe si hărţuiri de colegi? Îi spui vreodată fiului tău să vandalizeze numai proprietăți abandonate? Îi spui vreodată fiicei tale să te mintă numai o dată pe săptămână? Îi spui vreodată fiului tău să-ţi falsifice semnătura în carnetul de note numai dacă este foarte sigur că va arata perfect cu originalul?

Păi de ce nu? Până la urmă, probabil că oricum copiii nu vor excela la școală, vor minții, se vor lega de alții și vor comite tot felul de acte juvenile prostești. După logica ta, nu ar trebui să le spui să nu facă lucrurile pe care probabil le vor face oricum și în schimb sa îi ajuți să facă lucrurile pe care nu ar trebui sa le facă, dar într-un fel care să minimalizeze riscurile și consecințele, corect?

Nu?

Și atunci de ce foloseşti tactica asta când vine vorba despre sex?

Iată ceva care cel puțin ar trebui sa îți dea de gândit!

Deocamdată eu îi voi învăţa pe ai mei să aleagă binele și să evite răul, chiar și în acele situații în care alții au eșuat, și chiar și în acele situații în care eu am eșuat. De fapt, în special în situațiile în care eu am eșuat, având în vedere că am fost un așa eșec prolific într-un sortiment atât de mare de categorii. 

Nu îmi voi învăţa copiii despre sexul fără riscuri. Prefer sa fiu sincer cu ei.

Traducere: Adrian Naghel

 Preluare de pe Știri pentru viață

Dacă doriți să traduceți ca voluntar articole pro-viaţă din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă, vă rugăm să ne  scrieţi pe adresa provalorimedia@gmail.com.

De asemenea, căutăm corespondent voluntar pentru Republica Moldova.