foto: Peter Petrov (Orthphoto) |
Citiţi Sfânta
Evanghelie, pătrundeţi-vă de duhul ei, faceţi din ea rânduiala vieţii voastre. Abordaţi orice lucrare şi orice problemă a vieţii în duhul învăţăturii
Evangheliei. Aceasta este singura lumină a vieţii noastre. Printre alte
învăţături şi porunci, citim în Evanghelie cum a vorbit Hristos pe scurt despre
trebuinţa smereniei şi cum le-a arătat aceasta ucenicilor chiar înaintea
patimilor Sale.
Fără smerenie nu poţi fi ucenic al lui Hristos. Fără smerenie inima omului
nu primeşte şi nu-şi însuşeşte învăţătura lui Hristos. Inima smerită îl
îndeamnă pe om să se supună voii lui Dumnezeu, să primească toate cu cuminţenie,
iar Domnul va face în aşa fel încât omul să-şi supună mintea, înţelegerea şi
voia sa în ascultarea lui Hristos. Experienţa dovedeşte că cei ce fac totul
după priceperea lor culeg roade amare. Ce chinuri pricinuieşte omului “raţiunea
independentă”, în ce întuneric al căderii şi al pierzaniei este aruncat omul
prin părăsirea învăţăturii şi a căilor lui Hristos! Calea lui Hristos ajunge
pentru noi strâmtă şi dureroasă, dar îi dă omului care o urmează ceva ce nu
poate da în schimbul nici unui fel de comori deşarte şi vremelnice, sau al
plăcerilor acestei lumi – aşa de scumpe sunt darurile dăruite de Hristos celor
credincioşi lui… Să ne încredinţăm, aşadar pe deplin voii lui Dumnezeu. Prin
rugăciunea inimii Îl încredinţăm pe Hristos pentru a fi alături de noi pe căile
vieţii şi de a intra împreună cu El în Ierusalimul cel de sus. Amin
(Stareţul Nicon de la Optina, Editura
Doxologia, p. 203)
Sursă: Doxologia
0 comments:
Trimiteți un comentariu