Tatomir
În 1996, Horia Bernea împărtășea
românilor una dintre cele mai importante victorii europene al țării noastre de după 1990: obținerea premiului „Museum of The Year” pentru cel mai bun
muzeu european al anului acordat pentru prima dată unei ţări din estul Europei,
într-o competiție care a reunit atunci muzee de pe întreg continentul european.
Horia Bernea
Muzeul Țăranului Român, organizat de marele
pictor care și-a vădit cu acel prilej capacitatea
de sinteză și expresie nu doar cu pensula, ci și ca manager, și
echipa sa, a rămas de atunci și până
în prezent un loc în care identitatea, continuitatea și valorile românilor sunt exprimate clar, ferm, demn, dar
fără șovinism, trufie ori dispreț pentru alții. Aceștia suntem, acestea
ne sunt valorile, aceasta ne este credința ne mărturisesc sălile vii ale Muzeului, asemenea unei celule ce poartă întregul ADN al trupului de peste veacuri al unui popor.
Irina Nicolau
Horia Bernea a trecut la cele veșnice în
anul 2000, alături de strămoșii săi și alături de făuritorii obiectelor expuse, de Tatomir, țăranul limpede care a devenit emblema MȚR-ului, și l-a
urmat Irina Nicolau, vrednica și entuziasta sa colaboratoare. Și ne gândim că veghează, altfel decât au făcut-o în
această viață, ca Muzeul să vorbească mereu, mai
ales tinerilor și copiilor despre cine sunt ei,
despre cine sunt strămoșii lor, despre cine
vor fi copii lor.
Dar probabil că în aceste zile se vor fi amărât de ultimele decizii ale
celor care sunt acum în slujba pe care ei au avut-o ca o vocație. Muzeul Ţăranului Român a fost anunțat ca partener
al evenimentelor din cadrul „Lunii Istoriei LGBT” organizată de
Asociaţia ACCEPT. Motivul pentru care conducerea MŢR a ales să se implice
într-un astfel de eveniment este deocamdată necunoscut, însă o astfel de
iniţiativă ridică nu puține semne de
întrebare privind înțelegerea rostului
Muzeului de către conducătorii lui actuali. Ce legătură au aceste evenimente cu valorile
pe care românii le-au avut întotdeauna ca model de viață și pe
care Muzeul le întruchipează atât de eficient: familia şi credinţa în Dumnezeu?
Pomul Vieţii
Și dacă au uitat răspunsul pe care Horia Bernea, cel al
cărui nume îl poartă sala unde ar urma să se proiecteze filmele despre activiștii homosexualității, l-a
dat în anul 2000 despre scoaterea articolului 200 din Codul Penal privind interzicerea
prozelitismului homosexual, îl
reamintim:
„Prohibirea prozelitismului
homosexual din articolul 200 al Codului Penal este un lucru folositor în încercarea
de a bara puţin calea ridicolului existenţial al unor dezvoltări recente din
societatea occidentală. Ştiu că lumea e condusă, în bună măsură, de o mafie
homosexuală, dar asta nu trebuie să ne impresioneze prea tare. A merge «în ton
cu spiritul vremii» este un lucru pozitiv, dar e un act în care trebuie să
domine discernământul. În general e jenant că realitatea ne obligă să vorbim
despre şi să dezbatem lucruri ce au un caracter intim. Problemele de mare
interes, cele ale Bisericii şi ale credinţei de exemplu, au devenit lucruri de
interes privat, iar problemele intime legate de sex au ajuns lucruri de interes
general…!"
Firesc ar fi să existe un respect pentru memoria lui Horia Bernea şi o
continuare a direcţiei pe care acesta a întemeiat Muzeul Ţăranului Român. Se doreşte
în mod voit schimbarea acestei direcţii? Atunci să fie schimbat și numele. Dar cei care astăzi conduc Muzeul se pot privi
în oglinda conștiinței fără să plece capul pentru lipsa de fidelitate față de MŢR, faţă de memoria lui Horia Bernea?
Iar noi, care ne-am odihnit sufletește în
camerele Muzeului și am ieșit de acolo, poate, împrospătați de viața din
el, credem că avem datoria de a nu sta cu mâinile în sân în fața acestui gest - și nu e
primul - prin care se încearcă o înlocuire a valorilor românilor. Dacă organizatorii
speră să promoveze anomalia atracției
către persoanele de același sex
ca pe o normă de viață a spaţiului
public, avem dreptul și datoria să ne
opunem implicării MŢR în acest demers în aceeaşi măsură în care ne opunem dărâmării
clădirilor istorice, monumentelor sau bisericilor. Pentru că, deşi MŢR nu se
dărâmă în sensul propriu, este strivită dimensiunea lui de spaţiu sacru al
valorilor şi al bunei rânduieli a vieții.
Cu atât mai mult cei cărora le-a dat Dumnezeu talantul culturii au datoria
de a apăra funcționalitatea ei în raport cu ființa omului – atât de clar exprimată de Horia Bernea: „Există
un pericol în care suntem sincroni cu Occidentul: pierderea identității, uitarea rădăcinilor noastre profunde… În fața unei lumi amenințate de descompunere, forțate să renege reperele fundamentale ale existenței sale, artistul, omul de cultură în genere, trebuie să
participe la sensul sacrificiului ce a mântuit lumea. El trebuie «să salveze».”
Acum, practic, este firesc pentru cei cărora le pasă de sufletul românesc,
de moștenirea culturală a lui Horia Bernea, Muzeul Țăranului Român, să cerem, civilizat şi argumentat,
retragerea Muzeului din lista partenerilor acestui eveniment. Spre cinstea lui și spre cinstirea ctitorului mic, Horia Bernea, și a ctitorului mare, poporul român.
2 comments:
Bravo pentru articol, era necesar!!
Subscriu!
Trimiteți un comentariu