Zilele trecute în toată presa românească s-au discutat
evenimentele tragice petrecute cu românii din Algeria. Unii dintre cei care
s-au întors au fost intervievaţi şi au povestit în detaliu experienţele prin
care au trecut. George Ioachim a mărturisit într-un interviu că salvarea lor
s-a datorat unei minuni a lui Dumnezeu: „Am ieșit, m-a scos Dumnezeu,
n-am ieşit eu! Dumnezeu m-a scos!”, au fost primele sale cuvinte la sosirea în țară.
Marie-Jeanne Ion, ziarista răpită în 2005 în Irak, a povestit la întoarcerea în țară
că pe 9 aprilie, când se aniversau doi ani de la căderea Bagdadului, s-a rugat
în modul cel mai intens din viaţa ei, temându-se că va fi ucisă în această zi
specială. Tot ea a mărturisit că a simțit că cei din țară
se roagă atât pentru ea, cât și pentru cei doi colegi
ai ei; iar preoții pot să dea mărturii
despre apariția numelor lor pe pomelnicele acelor trei luni din 2005.
Rugăciunea și minunea – cineva ar
putea spune că sunt noţiuni îmbrăţişate doar de persoanele credincioase. Însă
de cele mai multe ori, în momentele de răscruce ale vieţii, omul se desprinde
de tot şi se întoarce către ceea ce este cu adevărat esenţial: se gândeşte la
viaţa lui, la copii, la familie. Și,
cel mai adesea, la Dumnezeu, al cărui rol îl înţelege ca fiind esențial
şi face ceva ce poate n-a făcut niciodată în viaţa lui: se roagă din tot
sufletul ca El să intervină şi să se schimbe situaţia. Aşa s-a întâmplat şi cu
Mihai Viteazul pe vremea când era ban al Craiovei şi a fost condamnat la moarte
de către Alexandru cel Rău. În timp ce se îndrepta spre locul execuţiei le-a
cerut voie gărzilor să se oprească o clipă în dreptul unei biserici pentru a se
ruga pentru ultima oară. A mers în faţa icoanei Sfântului Nicolae şi s-a rugat,
spunându-i că dacă îl va scăpa cu viaţă îi va construi în apropiere o
mănăstire. Când au ajuns la locul execuţiei, călăul s-a speriat de chipul lui,
a scăpat securea din mână şi a fugit, iar Mihai Viteazul a scăpat cu viaţă. Mai
târziu, după ce a ajuns domnitor, a ctitorit Mănăstirea Mihai Vodă din
Bucureşti.
Mihai Viteazul a fost om politic și
militar, Marie-Jeanne Ion este jurnalistă, iar George Ioachim este inginer.
Indiferent de modul în care și-au dus viața, și-au
manifestat credința înainte ori după
momentele cruciale ale existenței lor, iar atunci a ieșit
la iveală adâncul sufletului. Nu doar ei, ci majoritatea oamenilor, în
momentele limită, îşi îndreaptă inima către Dumnezeu, indiferent de statutul,
concepţiile de viață pe care le-au avut
până atunci, pentru că omul are sădită în fiinţa lui această căutare şi va
încerca întodeauna să găsească un răspuns.
Nicolae Steinhardt spunea că toate lucrurile sunt lipsite de
valoare dacă nu se întemeiază pe dragostea faţă de oameni şi implicit pe
dragostea faţă de Dumnezeu pentru că în final acestea două rămân axele
fundamentale ale omului. De aceea, în clipe decisive oamenii se roagă și
alții
se roagă pentru ei.
Articol scris pentru Revista Gen90.net
0 comments:
Trimiteți un comentariu