Ferice de acela care a
înţeles taina crucii. Ferice de acela care nu s-a smintit de patimile Mele. Ferice
de preotul care primeşte cu bucurie partea pe care i-o hărăzesc din patimile
Mele, căci patima Mea nu s-a sfârşit încă. Fiul Meu, răbdarea ta Îmi
place mai mult decât graba ta. Suferinţa ta produce mai multe roade decât activitatea
ta. Aminteşte-ţi că eşti jertfă împreună cu Mine, căci prin suferinţă câştigi
mai multe merite decât prin alte fapte. Când celebrezi Sfânta Liturghie, mii de
îngeri umplu Biserica adorându-Mă şi preamărindu-Mă. Ei sunt servitorii Mei,
dar tu eşti preotul Meu. Îmi porunceşti
să Mă cobor din cer şi să Mă nasc în mâinile tale. O, cât ar trebui să întreacă
sfinţenia ta sfinţenia îngerilor! Împreună cu Mine eşti mijlocitor între
Dumnezeu şi oameni.
Preote, ai dorinţa de a
obţine pentru oameni harurile de care au
nevoie! Dar cum te-ar asculta Dumnezeu dacă tu eşti duşmanul Lui? Am venit să arunc foc pe pământ şi tu
eşti torţa aprinsă care îl va aduce în suflete. Dar cum vei aprinde acest foc în suflete, dacă inima ta
este de gheaţă? Mărirea Mea însăşi atârnă de biruinţa ta. Ţi-am putut
încredinţa o putere aşa de mare fără a-ţi da harul de a o deprinde cu
vrednicie?
Iadul nu are nici o putere
asupra Mea, nici împotriva celor ce se încred în Mine. O biruinţă asupra
preotului Meu, pentru satana e egală cu o biruinţă asupra Mea, zice Domnul.
Eu sunt Domnul domnilor, Dumnezeul oştirilor. Toţi duşmanii Mei şi ai tăi
sunt mai puţin decât o picătură de apă. Dacă vrei să fii sfânt poţi, cu
ajutorul Meu. Cere ajutorul Maicii Mele că-i ajutorul veşnic. Nimeni nu-Mi
poate smulge din mâini sufletele care Mă iubesc şi cheamă în ajutor numele Meu!
Ştiu că eşti nimic, că eşti un păcătos. Alegându-te de preot, nu te-am
scutit de slăbiciuni. Prin demnitate te-am făcut oarecum dumnezeu, dar ţi-am
lăsat povara slăbiciunilor omeneşti pentru ca puterea Mea să se arate în
slăbiciunile tale. Te-am făcut nimicitor al păcatului dar
lăsându-te în primejdia lui, împărţitor al vieţii suprafireşti dar în pericol
de a o pierde tu însuţi, din teama ca nu cumva mărimea darurilor Mele să te semeţească
şi să uiţi că tu eşti nimic.
Dar, în acelaşi timp ţi-am
pregătit harul Meu, harul sfinţitor. El e o împărtăşire a harului care
sfinţeşte omenirea Mea însăşi. Prin el, împreună cu Mine eşti părtaş firii
dumnezeieşti, vieţii Tatălui.
Eu sunt viţa, tu eşti mlădiţa. Viţa,
trunchiul şi mlădiţa au aceeaşi viaţă, sunt alimentate de acelaşi suc, de sucul
harului Meu care se urcă din trunchi în mlădiţă şi face ca el să aducă roadă.
Eu sunt Capul iar tu un mădular al trupului Meu mistic. Acelaşi sânge dă
viaţă capului şi mădularelor. Acelaşi har sfinţitor se revarsă din Mine în toţi
aceia care sunt uniţi prin iubire.
Rămâi cu Mine, Eu sunt
Calea, Adevărul şi Viaţa! Fără de
Mine nu poţi face nimic. Fără de Mine eşti mădular mort care trebuie înlăturat,
o mlădiţă uscată care trebuie aruncată în foc. Prin botez ai
devenit, ca toţi creştinii, mădular al trupului Meu tainic. Prin hirotonire în
preot ai fost făcut părtaş demnităţii Mele de Cap al Bisericii. Harul botezului
ţi-a dat putinţa să trăieşti ca un bun creştin. Harul hirotonirii îţi ajută să-ţi
îndeplineşti cu sfinţenie slujba de preot.
Înainte nu erai decât un
simplu credincios, te ocupai înainte de toate de mântuirea ta personală. Acum
eşti părtaş demnităţii Capului, inima ta
îmbrăţişează întreaga Biserică. Demnitatea ta preoţească întrece pe cea a
heruvimilor şi a serafimilor, dar harul primit prin hirotonie este proporţional
cu această demnitate. În Biserica Mea am făcut două grozave minuni: am creat pe
Maica Mea şi preoţia. Deşi o simplă făptură, Maica Mea, a fost făcută vrednică
să dea naştere unui Dumnezeu. Şi tu, preotul Meu, eşti un slab muritor. Prin
harul hirotonirii ţi s-a dat puterea de a Mă naşte cu vrednicie pe sfântul
altar şi în suflete. Acest har îţi dă dreptul la toate ajutoarele de care ai
nevoie pentru a fi sfânt şi pentru a Mă reprezenta cu vrednicie între oameni.
În timpul reculegerilor nu vei căuta să ai gânduri înalte şi idei sublime.
Preote, mintea ta nu este decât întuneric. Eu sunt Lumina lumii şi dacă eşti
smerit Mă voi arăta ţie!
Nu căuta plăcerea, nici mângâierile; împărăţia Mea în tine nu o alcătuiesc
sentimentele, ci mai mult aşteaptă iubirea Mea pe care vreau să o dezvolt în tine,
fiindcă este supranaturală.
Roagă-te, încredinţează-te Maicii Mele, ajutorul veşnic, împărătesei preoţilor! Ea te va ajuta să-Mi asculţi
graiul. O, cât eşti de legat de Mine şi de Maica Mea! Eşti legat de Noi din
veşnicie, fără voia ta şi fără meritul tău.
Te-am iubit atunci când tu
nu Mă puteai cunoaşte. Nu te ocupa de
rodul trudei tale. Voi avea Eu grijă să încolţească în sufletele unde ai fost
un simplu semănător.
Fereşte-te să faci din catedra adevărului o scenă pe care să-ţi pretinzi
zilnic propria ta stimă şi să dojeneşti pe credincioşi. Trebuie să ştii să
cerţi cu tărie dar cu blândeţe fără a strica leacul cu veninul propriei nerăbdări.
Simplitatea şi buna voinţă Îmi vor câştiga mai multe suflete decât discursurile
savante. Blândeţea şi umilinţa îţi vor da cheia inimilor celor mai închise. Fii
grav şi rezervat în conversaţii şi-n toată conduita ta. Nu depărta cu
încăpăţânare din mintea ta ideea morţii. Dacă vrei, încă o poţi face dulce.
Dezlegarea se poate numi un har al harurilor. De ce nu dezlegi şi tu cum am
dezlegat Eu pe leproşi şi de ce îi ruşinezi? O, de ce nu eşti un alt Iisus?! Nu
ţi-am iertat şi ţie destule? De ce eşti dur şi pretenţios cu alţii? Ce durere
pentru Mine şi ce nenorocire pentru tine, dacă vreuna din aceste oi ale Mele ar
pieri din vina ta. M-a costat prea mult pentru a o lăsa cu uşurinţă
să Îmi scape din mâini! Preote, eşti
părintele fiului risipitor! Jertfele Vechiului Testament nu aveau
valoare decât prin jertfa Mea viitoare pe lemnul crucii. Trăiesc în întreaga
Biserică prigonit ori dispreţuit de cea mai mare parte a oamenilor, adesea
trădat de înşişi fiii Mei. Cât de mult Mă doare văzând pe iubiţii Mei preoţi
descurajaţi din cauza slăbiciunilor lor, în loc să se arunce cu umilinţă şi
pocăinţă la picioarele Mele!
Nu fii mic la suflet,
încrede-te în harul pe care l-ai primit prin hirotonire. Fă să aducă roade de
sfinţenie pentru tine şi alţii. O, dacă ai şti câte haruri am rânduit pentru
tine în ziua hirotoniei! Dacă ai înţelege câte drepturi îţi dă preoţia asupra
inimii Mele şi asupra comorilor pe care le cuprinde ea! Dar în mulţi, darurile
mele rămân fără roade. Bogăţiile iubirii Mele sunt îngropate în adâncul
sufletului lor ca nişte comori nesfârşite în fundul mării. Puteam Eu face mai
simplă sfinţenia decât să o fac să depindă de rugăciunea ta? Dacă îţi lipseşte
înţelepciunea, cere-Mi-o, căci Eu sunt înţelepciunea veşnică. Cere şi vei
primi, bate şi îţi voi deschide, caută şi vei afla!
Sunt atotputernic! Toate
neamurile pământului sunt în faţa Mea aşa ca şi cum nu ar fi. Sunt plinirea desăvârşirii. Sunt Domnul, Stăpânul,
Întâiul şi Cel din urmă, Alfa şi Omega. Sunt un abis de bogăţie şi de milă, dar caut un abis de
mizerie pentru a-l umple. Recunoaşte că eşti nimic, că mizeria ta este nemărginită
şi te voi umple de bogăţiile Mele. L-am creat pe om slab şi neputincios pentru
a-l putea îmbrăca cu chipul Meu, puterea Mea şi cu firea Mea dumnezeiască.
Eu sunt Dumnezeu Care
locuiesc în strălucirea cerului, dar Îmi aflu plăcerea în inima smerită a oamenilor.
Sursă: Mănăstirea Dervent, din cartea Scrisori către fiii duhovniceşti, Părintele Arsenie Papacioc.
0 comments:
Trimiteți un comentariu