De unde vine mişcarea şi cine a făcut legile materiei?

sâmbătă, 26 ianuarie 2013

| | |

Părintele Dimitrie Bejan este unul dintre cei mai cunoscuţi preoţi mărturisitori din perioada comunistă. Viaţa de sfinţenie a părintelui reiese şi dintr-un scurt cuvânt de-al său, când, întrebat fiind cum priveşte în urmă, spre greutăţile vieţii sale, părintele a răspuns: "Aceasta a fost crucea bucuriei! Asta vreau să scriu. Pentru cine primeşte bucuria ca din mâna lui Dumnezeu, crucea vieţii se transformă în bucurie. Bucuria mântuirii! Simţi o bucurie, mai ales când suferi pe nedrept."

Părintele Dimitrie Bejan, prin cele câteva cărţi scrise, ne-a lăsat unele dintre cele mai profunde şi mai cutremurătoare mărturii din perioada comunistă. Mai jos este redat un fragment din cartea “Bucuriile suferinţei“:

Anchetatorul: “- Te trimit la carceră!”
Pr. Dimitrie Bejan:“- Şi acolo-I Dumnezeu!
-Mă, tu crezi în Dumnezeu?
- Desigur!
- Păi, nu-i Dumnezeu!
- Dar ce este?
- Materie.
- Şi în spatele materiei?
- Mişcarea.
- De unde vin mişcarea, ordinea în univers, legile materiei? Să vă spun eu: de la “Dominus Dei” – stăpânul spiritual al forţelor.
- Pe Dumnezeu nu L-a văzut nimeni! Nu există!
- Vi-l arăt eu, chiar acum. Iată, aici, la fereastră un fulg de zăpadă. Este ca o perfectă crenguţă de brad, altul, că o steluţă ieşită din peniţa unui bun desenator; al treilea, ca o inimioară. Cum se explică asta? Îmi veţi răspunde: norii încărcaţi cu vapori întâlnesc în calea lor un curent rece. Se petrece un proces chimic sau fizic, iar picătura de apă plesneşte. Devine fulg îngheţat, Aşa-i? Fulgul e rezultatul unor legi, aceleaşi, inevitabile pe care le cunoaştem. Dar fulgul – priviţi-l – până ce nu se topeşte, reprezintă un perfect desen. Cine a pus legile? Ce mână a croit desenul? Răspundeţi dumneavoastră?
- Natura.
- Foarte bine. Dar natură e raţională? Se creează şi-şi dă singură legi raţionale? În cazul acesta, natura este Însuşi Dumnezeu. Fiind cauza ultimă şi raţională a lucrurilor.
- Nu-i Dumnezeu!
- Dar celularul este?
- Desigur. Îl văd.
- Natura este?
- Fără îndoială.
- Celularul este în spatele unui inginer care l-a construit?
- Ce mai întrebi?
- La fel e şi cu natura. În spatele ei stă inginerul creator, care nu doarme. Creează mereu, supraveghează, duce spre perfecţiune. Ba chiar şi-a luat pe pământ şi un colaborator, pe om, căruia i-a dat natura de creator, spunându-i: “Creşteţi, înmulţiţi-vă şi stăpâniţi pământul”.
- Ştiinţa e categorică! Omul se trage din maimuţă.
- Am auzit asta mai demult. Totuşi, admiţând că ipoteza lui Darwin este exactă, explicaţi-mi dumneavoastră: materia aflată în veşnică cugetare – a reuşit să se ridice în două picioare şi să construiască tehnica, civilizaţia şi cultura de care ne bucurăm noi astăzi? Cum se face că omul a zidit şi a scris, a inventat maşini, a domesticit animalele şi a pus stăpânire pe natură – chiar împotriva legilor naturii, în timp ce restul animalelor n-au fost în stare de absolut nici un progres? Chiar!

Băgaţi la instrucţie câinii şi caii, care sunt consideraţi din punct de vedere al inteligenţei imediat în spatele omului. Boul a rămas bou şi va  trage-n jug până la sfârşitul lumii. Nu va fi niciodată în stare să-şi facă singur grajdul. Iar calul nu se va putea potcovi niciodată fără ajutorul fierarului. Maimuţele şi papagalii imită, cotcodăcesc. Doar atât. Nici un progres. Fiind ale naturii, trăiesc, fără abatere, conform legilor fixate de marele Creator. Dar omul? Omul a făcut grajd pentru boi şi potcoavă pentru cal. A făcut chiar şi bomba atomică, cu care se joacă. Va merge cu racheta către alte planete.

Creatorul acestei forme de viaţă i-a dat o altă zestre decât mamutului şi leului; i-a dat sufletul raţional, după chipul şi asemănarea – în spirit – a Creatorului. Şi i-a spus: “în numele Meu, stăpâneşte pământul”…”

"Bucuriile suferinţei" Părintele Dimitrie Bejan – pag. 45-47