Împărăţia lui Dumnezeu

Autor: Maksim Ewdokimow (OrthPhoto)

Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin. (Matei 6, 13)

 

Deşi împărăţia lui Dumnezeu încă nu s-a arătat, ea exis­tă, de bună seamă. Să ne îndreptăm privirile spre împărăţia cerurilor cu o răbdătoare aşteptare a deplinei biruinţe asupra tuturor potrivnicilor ei. Satana va fi înfrânt de către Hristos: „Dumnezeul păcii îl va zdrobi curând pe satana sub picioa­rele voastre” (Romani 16, 20).

Hristos, Capul Bisericii, a învins, transmiţând putere de biruinţă şi mădularelor Trupului Său. Cu toate că a trecut mult timp, cât timp puterea şi slava Lui se va arăta în mă­dularele Trupului Său, adică în noi, cei răscumpăraţi cu Sân­gele Său, nu trebuie să ne pierdem speranţa, ci să repetăm zilnic: „că a Ta este împărăţia...”

Cu fiecare manifestare a împărăţiei Sale ne convingem tot mai mult că există viaţă veşnică, că suntem născuţi pen­tru veşnicie şi că timpul nu se poate prelungi prea mult pen­tru noi. Înnoirea sufletului, aspiraţia către veşnicie, ne um­ple viaţa, ne descoperă noi taine. Nu ne mai înspăimântă ameninţarea satanei, chiar şi atunci când simţim că ne fuge pământul de sub picioare. îndreptându-ne privirea către cer să nu încetăm a striga cu curaj: „Că a Ta este împărăţia”. Oricât de mari ne-ar fi pierderile, oricât de neputincioşi şi de istoviţi ne-am simţi vreodată, chiar când ni se va fi spul­berat orice speranţă, vom putea trece din biruinţă în biruinţă strigând: „Că a Ta este împărăţia”. Când ne este neînchi­puit de greu, când vrăjmaşul ne împresoară din toate părţile cu forţe sporite, să ne pătrundem de înţelesul acelui adevăr vital, că „împreună cu Hristos” (Coloseni 3, 3) vom învinge „prin Acela care ne-a iubit” (Romani 8, 37). Să luăm amin­te la aceste spuse şi să le aplicăm noi înşine în viaţă, să le ţinem aproape de inimă.

Voi putea oare să spun către Domnul, dintr-o inimă ca­re este din fire răzvrătită şi samavolnică, „a Ta este îm­părăţia”? Voi fi în stare să mă supun Domnului pe deplin? Va putea inima mea să-L accepte ca pe un Stăpân şi îndru­mător? Dacă va fi aşa, puterea Lui îmi va rodi inima. Unde împărtăşeşte El acolo este şi slava Lui. Omul nu poate să se laude cu ale sale fiindcă ştie că numai cu puterea lui Dum­nezeu săvârşeşte cele plăcute lui Dumnezeu şi că toată slava şi lauda I se cuvin doar Lui, Celui vrednic de toată închinăciunea, atotputernicului şi iubitorului nostru Domn.

Fie ca inima noastră să devină locaş al împărăţiei şi pu­terii Sale şi să-I aducă slavă, cinste şi închinăciune.

 

Sursa: "Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu: 366 cuvinte de folos pentru toate zilele anului", Editura Sophia, 2008