Cuvinte din inimă -- Stareţa Macrina Vassopoulos

Autor: Surcel Razvan (OrthPhoto)

Să ştiţi că pentru trei lucruri se depărtează Harul lui Dumnezeu: pentru mândrie, egoism şi patima trupească. 

Dacă Dumnezeu ne dăruieşte ceva, El vrea să ne dăruiască fără să ştim noi pentru ce. Însă nu pentru silinţele noastre, nici pentru ostenelile noastre, ci ne-o dăruieşte numai şi numai pentru că aşa vrea El; dar ne-o şi ia fără să ne dăm seama. 

Vine egoismul, cel mai mare demon. Acest demon lipsit de smerenie care vine în sufletul nostru şi care ne îmboldeşte să ne considerăm pe noi înşine mai presus decât toţi şi să-i vrem pe toţi oamenii fără cusur, desăvârşiţi. Şi se întinde înlăuntrul nostru o întunecare care acoperă propriile noastre patimi şi le vedem pe ale altora. 

Când însă avem smerenie în suflet, le vedem numai pe ale noastre. Aceasta este temelia, să le vedem pe ale noas­tre, chiar şi pe cele mai mici. În felul acesta vine Harul lui Dumne­zeu, astfel se comportă cel smerit. Vede căderile sale şi în ce stare se află el, iar despre altul spune: „Nu ştiu ce face”. Însă atunci când vedem greşelile celuilalt, asta înseamnă egoism şi mândrie. 

Este trebuinţă de multă luare aminte. Vicleanul are astfel de meşteşugiri, ridică astfel de războaie, aduce astfel de întunecare, ca atunci când se ridică un uragan. Exact aşa vine cu tot regimentul său. Este trebu­inţă de multă rugăciune şi luare-aminte, este trebuinţă de smerenie.

Sursa: Cuvinte din inimă / Stareţa Macrina Vassopoulos; trad.: ieroschim. Ştefan Nuţescu. - Bucureşti: Evanghelismos, 2015