Cea
mai însemnată armă asupra diavolului este Cinstita Cruce, care îl
înfricoşează. Crucea să fie însă făcută corect. Adică cele
trei degete anume de la mâna dreaptă să atingă fruntea,
pântecele, umărul drept şi, la urmă, umărul stâng, în forma
crucii. Crucea se poate îmbina cu metaniile.
Părtăşia
cu Hristos, atunci când se lucrează simplu, lin, fără siluire, îl
face pe diavol să fugă. Satana nu pleacă prin siluire, prin
constrângere. Se îndepărtează prin blândeţe şi rugăciune. Se
risipeşte, când vede sufletul dispreţuindu-l şi întorcându-se
cu iubire către Hristos. Nu poate suferi dispreţul, fiindcă este
trufaş. Însă, când îl îmbrânciţi, duhul rău prinde de veste
şi vă luptă. Nu vă îngrijiţi de diavol, nici nu vă rugaţi să
plece. Pe cât vă rugaţi să plece, pe atâta vă împresoară. Pe
diavol să-l dispreţuiţi. Nu-l înfruntaţi nemijlocit. Când lupţi
cu pizmă împotriva diavolului atunci năvăleşte şi el ca un
tigru, ca o pisică sălbatică. Când îi arunci un glonţ, el îţi
aruncă o grenadă. Când îi arunci o bombă, îţi aruncă o
rachetă. Nu priviţi la rău. Să priviţi către braţele lui
Dumnezeu, să cădeţi în braţele Lui, şi să înaintaţi. Să vă
dăruiţi Lui, să-L iubiţi pe Hristos, să trăiţi cu trezvie.
Trezvia este trebuitoare omului care Îl iubeşte pe Dumnezeu.
Lucrurile
sunt simple şi uşoare în viaţa duhovnicească, în viaţa în
Hristos; ajunge să aveţi discernământ. Când vă stânjeneşte
ceva - un gând, o ispită, o năvălire, atunci dispreţuindu-le pe
toate acestea, să vă întoarceţi luarea aminte, privirea către
Hristos. Acela vă va lua de mână şi vă va dărui îmbelşugat
dumnezeiescul Său har. Voi să faceţi puţină străduinţă. Luăm
un milion, îl tăiem într-un milion de părticele; o milionime
dintr-o asemenea părticică este străduinţa omului, adică puţină
dispoziţie. Mişcaţi-vă către Dumnezeu, şi într-o clipită vine
dumnezeiescul har. O cugetaţi, şi îndată vine Duhul Sfânt. Nu
faceţi nimic. Mişcaţi-vă către cele de acolo, şi vine degrabă
harul dumnezeiesc. Îndată ce suspinaţi, vine, lucrează. Ce spune
Apostolul Pavel: ...Se roagă pentru noi cu suspine negrăite (Rom.
8, 26). Mare înţelepciune! Acestea nu sunt simple cuvinte, vorbe,
ci Cuvântul viu al lui Dumnezeu.
Sursa:
Ne vorbeşte Părintele Porfirie, Editura Egumeniţa, pag. 249
0 comments:
Trimiteți un comentariu