A apărut revista Pentru viaţă nr. 2, ediţia Primăvară 2014

Cu ocazia Marşului pentru viaţă 2014, a cărui temă este „Adopţia, o alegere nobilă”, Asociaţia Studenţi pentru Viaţă a publicat cel mai recent număr al revistei „Pentru viaţă”, publicaţie distribuită gratuit care se bazează aproape exclusiv pe contribuţia voluntarilor şi a celor pe care îi interesează soarta copiilor din România.

Anul acesta, prin tema Marşului pentru viaţă, organizatorii şi-au propus să vină cu soluţii şi să iniţieze o dezbatere publică care ar putea conduce la rezultate reale şi de bun augur pentru copiii defavorizaţi şi pentru cei încă nenăscuţi.

Citiţi în revista Pentru viaţă mărturii ale unor copii adoptaţi şi ale unor părinţi care au adoptat, aflaţi mai multe despre legislaţia românească şi cea străină şi iniţiaţi şi voi acasă, în familie, printre prieteni sau pe căi oficiale o schimbare reală.

Lăsaţi copiii să fie adoptaţi încă din timpul sarcinii! Acesta este mesajul principal al campaniei din acest an. Bine reglementată, aceasta ar fi soluţia pentru a evita stresul viitorului incert care apasă asupra mamelor şi copiilor născuţi în familii defavorizate, care în loc să aducă bucurie le aduc griji celor dragi.

Vă încurajăm să preluaţi pe site-urile şi blogurile voastre orice articole vă inspiră din revista publicată în primăvara aceasta. Găsiţi mai jos linkurile către toate articolele publicate.

Pentru viaţă – Primăvara 2014

Cuprins

1       Editorial

2       Am devenit pro-viaţă imediat ce am născut

3       Adopţia începută din timpul sarcinii. Practica britanică şi australiană

4       Problemele adolescentelor însărcinate

5       Cerând iubire. Amintirile unui copil adoptat

6       „Adopţia, o soluţie nobilă“. Comunicatul Marşului pentru viaţă 2014

7       Fetiţa din vis: Cum am adoptat doi copii

8       Hai să-ţi spun o poveste frumoasă!

Coperta 1

O versiune hi-res a coperţii 1 puteţi descărca de aici

Coperta 2

Centre de consiliere pentru criza de sarcină

Coperta 3

Celebrităţi care au fost adoptate

Coperta 4

Citate celebre despre adopţie

Sursă: Ştiri pentru viaţă

Statul Missouri triplează perioada de aşteptare înainte de avort

Missouri devine al treilea stat american care le obligă prin lege pe femei la o perioadă de graţie de trei zile între consultul medical şi efectuarea procedurii de avort.

Criticii au spus că legea va duce la creşterea numărului de avorturi cu riscuri, deoarece depăşirea unui anumit termen al sarcinii poate implica proceduri mai complicate.

În întregul stat nu există decât o singura clinică de avort, în oraşul St. Louis, operată  de faimoasa reţea globală de avort Planned Parenthood, organizaţie americană sponsorizată de guvernul federal SUA. Până acum, perioada de aşteptare cerută prin lege înainte de avort era de 24 de ore.

Pe lângă perioada de aşteptare, legea îi mai obligă pe medici să le furnizeze femeilor informaţii scrise despre procedură în sine şi să le ofere ocazia de a asculta inima fătului la ecograf.

Noua lege vine la câteva zile după ce legislatorii au adoptat şi o măsură care le obligă pe adolescentele mai mici de 18 ani să-şi anunţe ambii părinţi că vor să facă avort, nu doar pe unul singur, ca înainte.

Sursa: Ştiri pentru viaţă

Traducere: Ştefana Totorcea

Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com

Arizona: Proprietarii de afaceri nu vor avea dreptul să-şi refuze clienţii pe motiv de obiecţie de conştiinţă

Arizona, Statele Unite, 27 februarie 2014

După presiuni politice şi din partea comunităţii de afaceri, Jan Brewer, guvernatorul statului Arizona, a refuzat să promulge o lege votată de corpul legislativ, care le-ar fi permis proprietarilor de afaceri să refuze comenzi de la clienţi datorită obiecţiei de conştiinţă.

Scrisoarea ei de argumentare precizează că proiectul, un amendament la legea federală a libertăţii religioase, se baza pe precedente din alte state, în timp ce în Arizona nu au existat astfel de probleme. Ea a adăugat că formularea prea generală putea lăsa loc interpretărilor abuzive şi a adăugat că cei din comunitatea de afaceri se opuneau legii.

Chiar şi unii membri ai congresului care au votat pentru lege şi-au schimbat părerea, a precizat guvernatorul, care iniţial se pronunţase în favoarea proiectului.

Totuşi, nu toată comunitatea de afaceri s-a împotrivit legii. Dar activiştii pentru drepturile persoanelor LGBT, care sunt foarte agresivi, le-au pus pumnul în gură. De exemplu, un afacerist din Gilbert, Arizona, care şi-a exprimat sprijinul pentru lege a primit numeroase emailuri prin care era ameninţat cu moartea el şi copiii săi, arată afdmedia.org.

Presa locală şi naţională s-a năpustit să desfiinţeze respectivul demers legislativ. The New York Times l-a calificat drept „permis de discriminare” şi „legalizarea prejudecăţilor anti-gay”.

La rândul ei, revista online The Week a declarat că acesta „ameninţă să transforme creştinismul într-o chestiune josnică şi intolerantă” şi că „nu e nimic creştin în legea anti-gay din Arizona”.

Dar realitatea e chiar pe dos faţă de aceste reprezentări din presă: nu este nimic anti-gay în legea astfel etichetată. Ea era de fapt un amendament la Religious Freedom Restoration Act (RFRA), o lege care apără persoanele care se simt constrânse în libertatea lor religioasă de altă lege cu aplicabilitate generală.

Noul proiect din Arizona avea doar două pagini şi consta dintr-o clarificare la legea libertăţii religioase: stipula că termenul de „persoană” să includă şi persoanele juridice şi că legea se aplică şi în cazurile în care constrângerea libertăţii religioase vine şi din alte direcţii decât dinspre o lege federală (de exemplu, dinspre o agenţie anti-discriminare).

Câţiva jurişti specializaţi în apărarea libertăţii religioase, care au puncte de vedere diverse faţă de căsătoria gay, i-au trimis guvernatoarei din Arizona o scrisoare prin care îi explică faptul că acest proiect de lege a fost „distorsionat în mod strident” de critici. Ei au arătat că 18 state americane au astfel de amendamente, iar alte zece au introdus în legile lor precizări similare.

Practic, spun experţii, acestea obligă „guvernul, să ofere o justificare riguroasă înainte de a constrânge exercitarea convingerilor religioase ale unei persoane”. Proiectul de lege nu îşi propunea decât să extindă prevederile respective şi în cazul persoanelor juridice şi al cazurilor în care constrângerea nu venea direct dinspre o lege federală. Nu era vorba de schimbări radicale, ci de precizări în spiritul legii.

Scopul nu era să le permită persoanelor să facă orice în numele religiei, ci să le permită să se apere în cazul în care sunt chemate în judecată din motive care le constrâng libertatea religioasă şi care nu pot fi justificate ca absolut necesare în interesul statului.

Aceste dezbateri şi proiecte legislative (există unul similar adoptat în statul Kansas) au apărut după ce mai multe state au legiferat căsătoriile între persoane de acelaşi sex şi unii furnizori de servicii au refuzat să lucreze la nunţile gay pe motive de conştiinţă. O firmă de fotografie de nuntă din New Mexico a refuzat oferta de lucru la nunta unui cuplu gay. O florărie din Washington a refuzat să furnizeze flori pentru un eveniment similar. Iar o cofetărie din Oregon nu a vrut să facă tortul de nuntă pentru căsătoria unui cuplu de acelaşi sex.

Evident că, în afară de aceştia, sunt o mulţime de alte firme care abia aşteaptă să le ia banii persoanelor gay pentru astfel de servicii, deoarece aceste nunţi contribuie la dezvoltarea pieţei de profil.

Un comentator de la Revista Politico arată că dezbaterea din jurul legii eşuate s-a concentrat pe o falsă problemă. Întrebarea nu ar fi fost dacă ar trebui să li se refuze astfel de servicii cuplurilor de acelaşi sex, ci dacă guvernul ar trebui să îi oblige pe furnizori să NU refuze pe motive de conştiinţă.

Dar se pare că opozanţii libertăţii religioase au probleme nu cu legea în sine, ci cu ideea că există oameni care încă mai au obiecţii morale faţă de homosexualitate şi de căsătoria gay. Apărătorii drepturilor persoanelor de acelaşi sex nu practică deloc toleranţa pe care o cer din partea celorlalţi, comentează acelaşi editorialist de la revista Politico.com.

Cu riscul de a-şi atrage şi el o furtună mediatică, congresmenul de Arizona Trent Franks a emis următoarea declaraţie:

„Ar trebui să ne dea de gândit faptul că mulţi bărbaţi şi femei au murit în întuneric pentru ca americanii să se poată bucura de lumina libertăţii religioase. Aceia s-au sacrificat pentru că au ştiut că libertatea religioasă este piatra de temelie a tuturor celorlalte libertăţi. Scopul iniţiatorilor proiectului de lege 1062 era să ofere protecţie împotriva eforturilor conjugate ale stângiştilor secularişti de a eradica libertatea religioasă din America, aşa cum au reuşit în multe alte părţi ale lumii. În loc să se angajeze într-o dezbatere cinstită despre textul proiectului de lege, a aplicabilităţii şi efectului său, stânga secularistă a recurs la inundarea spaţiului public cu distorsiuni grosolane, intimidări politice şi şantaj economic”.

„În America, orice persoană are dreptul la libertate religioasă şi la libera ei exprimare conform Primului Amendament, atâta timp cât nu neagă drepturile constituţionale ale altcuiva. Adevărata toleranţă nu înseamnă eradicarea diferenţelor, ci obligaţia fiecăruia dintre noi, ca membri ai familiei umane, de a fi buni şi respectuoşi unul faţă de celălalt, în ciuda acestor diferenţe”,  a mai declarat pe pagina sa oficială, politicianul citat.

Sursă: Ştiri pentru viaţă

 Prelucrare şi traducere: Ştefana Totorcea

Te-ar putea interesa şi:

Statele Unite: De ce libertatea religioasă are nevoie de mai multă protecţie?

Un grup de jurişti homosexuali din Massachusetts cere în justiţie ca o şcoală catolică să fie obligată să angajeze un bărbat „căsătorit” cu alt bărbat – în pofida refuzului acesteia

De ce, brusc, drepturile creştinilor au devenit mai puțin importante decât cele ale homosexualilor?

Curtea Supremă din New Mexico: fotografii creștini sunt obligați să accepte fotografierea „căsătoriilor” homosexuale

O agenție scoțiană de adopții este amenințată cu închiderea pentru că nu oferă copii spre adopții homosexualilor / Cea mai tânără dictatură (4)

Cele 6 căi prin care activiştii homosexuali manipulează opinia publică

Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com  

Belgia devine prima ţară din lume care aprobă eutanasia copiilor de toate vârstele

de Peter Baklinski, 13 februarie 2014 

Belgia a devenit prima ţară din lume care a aprobat eutanasia copiilor de toate vârstele, după ce parlamentarii ţării au adoptat o lege controversată cu 86 de voturi pentru şi 44 împotrivă. Dintre parlamentari, 12 s-au abţinut. 

Legea se referă la toţi minorii care cer eutanasierea cu consimţământul părinţilor. Se aplică şi copiilor mici care cer eutanasia după ce un medic a certificat faptul că respectivul copil înţelege pe deplin implicaţiile deciziei. 

Alex Schadenberg, director executiv la Coaliţia de Prevenire a Eutanasiei, a denumit măsura ca pe o „formă de abandon”: „Belgia şi-a abandonat vârstnicii, iar acum spune că vrea să-şi abandoneze şi copiii”, a declarat el pentru LifeSiteNews.com. 

El a opinat că legea nu este făcută pentru a alina suferinţa unor copii cu dizabilităţi, ci pentru a extinde „categoriile eligibile pentru moarte”. 

Împotriva legii au protestat numeroase grupuri, care au arătat că o altă lege similară, din 2002, a fost un dezastru.

Schadenberg a declarat că nu a fost surprins de adoptarea ei, spunând că proiectul eutanasiei e „promovat orbeşte” în Belgia de un guvern care a ignorat toate abuzurile care deja au loc în prezent pe baza legii anterioare a eutanasiei. 

„Eutanasia a scăpat realmente de sub control în Belgia de ceva vreme. Cercetările arată că aproximativ 32% din eutanasieri au loc fără să fie cerute. Peste jumătate din aceste ucideri nici nu sunt raportate”, a mai spus el. 

Schadenberg a spus că noua lege le va înlesni şi mai mult medicilor să curme, în mod lipsit de discernământ, dar şi de repercusiuni, viaţa celor mai vulnerabili, despre care astfel se consideră că nu merită să trăiască. 

„Aceasta e logica sinistră a eutanasiei: odată ce uciderea e acceptată ca soluţie la dificultăţile umane, simpla logică dictează că orice limită dispare”, scria despre lege Wesley J. Smith, fost procuror american care acum activează public în domeniul respectării vieţii umane.

Sursă: Ştiri pentru viaţă

  Traducere: Ştefana Totorcea 

Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com  

Statul Washington adoptă o lege care obligă includerea avortului în toate poliţele de asigurări de sănătate

de Steven Ertelt

Camera legislativă a statului american Washington a aprobat, pe 5 februarie 2014, o lege care le cere firmelor de asigurări de sănătate să includă decontarea avorturilor în toate planurile de asigurare oferite clienţilor. Legea se numeşte Reproductive Parity Act (RPA, adică Legea de Egalitate a Reproducerii) şi a fost iniţiată pe temeiul ideii că femeile cu venituri reduse nu puteau să-şi exercite opţiunile reproductive deoarece nu aveau bani să facă avort.

La sfârşitul anului trecut, s-a mai încercat o dată aprobarea legii, dar activiştii pro-life au reuşit să o oprească la Senat.

În timpul audierii, câteva femei, printre care şi o studentă care e tânără mamă, au depus mărturie că femeile ar trebui să aibă opţiunea de a alege singure dacă vor sau nu o asigurare care să le acopere şi decontarea avorturilor, iar guvernul nu are dreptul de a le obliga într-o anumită direcţie.

Joseph Backholm, Director Executiv la Institutul de Politici pentru Familie din Washington, a scris următoarele despre această măsură legislativă îngrijorătoare:

„Această abordare este în conformitate cu politica generală a statului Washington de excludere a dreptului de a alege al celor cu alte vederi, refuzându-le asigurătorilor şi clienţilor individuali ai acestora opţiunea de a furniza, respectiv, plăti pentru pachete de asigurare care nu includ acoperire pentru avort. Acelaşi lucru se întâmplă cu farmaciile Olympia, care nu vor să vândă medicamente avortive. Statul a adoptat în acest caz o poziţie militantă împotriva posibilităţii lor de a alege. Adică statul este în favoarea opţiunii libere, dar numai în cazul în care respectiva opţiune are girul său“.

David Schmidt de la organizaţia pro-life Live Action a spus şi el că actul legislativ trebuie din întâmpinat cu o puternică opoziţie:

„Planned Parenthood şi alţi aliaţi ai industriei avorturilor, precum NARAL, susţin o nouă lege în statul Washington. Aceasta va obliga pe toată lumea, inclusiv pe cei cu vederi pro-viaţă, să achiziţioneze o asigurare de sănătate care acoperă şi avortul la cerere, acoperire care vine obligatoriu la pachet cu acoperirea în caz de maternitate. Cei care sunt interesaţi de pachetul de maternitate ar trebui să renunţe cu totul la el dacă nu vor să plătească şi pentru acoperire în caz de avort“.

Schmidt a mai explicat modul în care grupările care promovează avortul fac lobby agresiv pentru astfel de legi: „Planned Parenthood Votes Northwest, aripa de lobby politic a organizaţiei Planned Parenthood în statele din nord-vestul SUA, declară că vor acoperirea pentru avort inclusă în toate pachetele de asigurare de sănătate. „Organizaţia NARAL Pro-Choice din Washington susţine de asemenea acoperirea obligatorie pentru avort, spunând că şi-a mobilizat reţelele de membri şi activişti pentru a le telefona şi a le scrie legiuitorilor în sprijinul Legii de Egalitate a Reproducerii“.

Dan Kennedy, CEO la Human Life din Washington, a declarat pentru Seattle Times: „Această obligativitate, care vine în profund dezacord cu propria noastră conştiinţă, este tiranie“.

Sursă: Ştiri pentru viaţă

Traducere: Ştefana Totorcea

 

Ca să scadă rata avorturilor, Ministerul Sănătăţii din Rusia va înfiinţa centre pentru gravide

de Thaddeu Baklinski

Moscova, 29 ianuarie – În continuarea eforturilor de a creşte rata natalităţii, guvernul rus ar vrea să înfiinţeze centre de criză pentru gravide, care să le convingă pe femei să nu mai facă avort.

„Ministerul Sănătăţii sprijină crearea centrelor de criză pentru femei gravide, unde acestea pot primi consiliere profesionistă de la asistenţii sociali. Credem că este modul cel mai promiţător şi uman de reducere a ratei avorturilor”, a spus, citată de agenţia RIA Novosti, Elena Baibarina, care conduce Departamentul de Sănătatea Copilului şi Asistenţă Obstetrică din Ministerul Sănătăţii.

„Numărul de avorturi din Rusia este pe o tendinţă descrescătoare. În 2008 era de 1,2 milioane, în timp ce în 2012 a scăzut la 935.000. Dar continuă să rămână ridicat, ceea ce conduce şi la probleme de infertilitate”, a mai spus Baibarina.

Celebrul demograf rus Veniamin Bashlachev a declarat pentru ziarul Rossiyskaya Gazeta că pierderea de populaţie prin avort în Rusia în deceniile care au precedat căderea comunismului a reprezentat de două ori şi jumătate cât numărul de victime pe care ţara l-a înregistrat în timpul Revoluţiei Sovietice şi în ambele războaie mondiale la un loc. Numărul de avorturi făcute din anii 1960 şi până la finele anilor 1980 a fost în medie de peste 4,5 milioane pe an.

În jurul anului 2011, populaţia Rusiei se menţinea la 143 de milioane, în scădere cu 5,7 milioane de la destrămarea Uniunii Sovietice, care a avut loc în 1991.

Pentru a combate epidemia de avorturi, guvernul rus are pe agendă adoptarea unor legi care vor interzice avorturile gratuite în clinicile de stat, vor cere distribuirea „pilulei de a doua zi” doar pe reţetă şi vor specifica acordul părinţilor pentru avort în cazul adolescentelor şi acordul soţului în cazul femeilor căsătorite. De asemenea, va fi obligatorie o perioadă de graţie de o săptămână înainte de întreruperea efectivă a sarcinii.

Printre alte propuneri legislative se numără şi mărirea alocaţiei de stat pentru femei gravide, care în prezent este de 2.000 de ruble (70 $).

Anul trecut, preşedintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care interzicea reclamele la avort.

Interzicerea acestora face parte dintr-o schimbare mai amplă a Legii Federale de Publicitate, care a văzut înăsprirea multor aspecte ale publicităţii interpretate ca având un impact negativ asupra populaţiei, cum ar fi campaniile prin care se oferă mostre gratuite de medicamente ce conţin substanţe narcotice sau psihotrope, dar şi restricţii referitoare la publicitatea pentru practicile tradiţionale din „medicina populară”.

Steven Mosher, Preşedintele organizaţiei globale Population Research Institute, cu sediul central în Washington, DC, a subliniat că, în ciuda stimulentelor guvernamentale – precum prima de naştere echivalentă cu 9.000 $ acordată începând de la al doilea copil în sus – şi a apelurilor lansate de Preşedintele Putin ca familiile să facă cel puţin trei copii, avortul rămâne o problemă de proporţii epidemice.

„Atâta timp cât societatea nu recunoaşte valoarea vieţii umane şi o distruge în mod nesăbuit pe scară largă, va fi greu de impus o nouă normă, de trei copii pe familie. Avortul trebuie să înceteze a mai fi un mod de viaţă în Rusia, pentru ca poporul rus să poată supravieţui”, a adăugat Mosher.

Legislaţia în favoarea vieţii, care îşi propune să contracareze cultura avortului în Rusia, este puternic susţinută de Biserica Ortodoxă Rusă.

Patriarhul Chiril al Moscovei şi Întregii Rusii a propus o serie de măsuri pe website-ul patriarhiei, îndemnând insistent Ministerul pentru Sănătate şi Dezvoltare Socială să facă din „păstrarea sarcinii o prioritate a medicilor” şi să descurajeze stimulentele oferite pentru avort.

Patriarhul rus a mai pledat şi în favoarea implicării statului în campanii media care promovează maternitatea, el fiind şi iniţiatorul înfiinţării de centre de criză pentru gravide în toate maternităţile, pentru a le ajuta pe „mamele singure aflate într-o situaţie dificilă de viaţă”.

Sursă: Ştiri pentru viaţă

Traducere: Ştefana Totorcea

Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com  

Psihiatrul Keith Ablow: Voi vorbi împotriva trans-sexualităţii, în pofida ameninţărilor cu moartea

de Kirsten Andersen, 28 ianuarie 2014

WASHINGTON, D.C., 28 ianuarie 2014 (LifeSiteNews.com) – Dr. Keith Ablow, medic psihiatru american, a fost ţinta unor ameninţări cu moartea pentru exprimarea unei opinii profesionale conform căreia trans-sexualitatea se bazează pe false argumente ştiinţifice, expunând copiii vulnerabili la riscurile unor proceduri chirurgicale inutile şi ale unei vieţi de confuzie.

Într-un interviu exclusiv pentru site-ul LifeSiteNews, psihiatrul, care practică în statul american Massachusetts, a afirmat că va continua să vorbească despre acest subiect indiferent de ameninţările primite.

„A trebuit să iau decizia de a spune ce gândesc şi de a încerca să fiu înţelegător cu toţi, în pofida ameninţărilor şi în pofida cererilor venite de la mulţi oameni care pretindeau să îmi fie retrase calificativele academice”, povesteşte Ablow pentru LifeSiteNews. „E important să continui să vorbesc despre acest subiect, deoarece se pare că în America există mii de copii care sunt pregătiţi pentru operaţii estetice de amploare, care le vor schimba viaţa şi de care nu se poate spune cu certitudine că au nevoie”.

În opinia lui, comunitatea psihiatrică ar trebui să redeschidă subiectul motivelor pentru care o persoană se poate simţi prinsă ca în cursă într-un corp care nu este al său. „Ca psihiatri, nu putem identifica cu precizie graniţa dintre credinţa fermă şi părerile înşelătoare”, spune Ablow. „Iar dacă se va dovedi că problema oamenilor care se simt prinşi într-un corp de sex diferit poate fi abordată şi altfel decât cu bisturiul, noi, ca experţi, vom fi responsabili pentru că nu ne-am făcut mai bine datoria, căutând cauzele problemei.”

Luna trecută, după promulgarea în California a unei legi controversate, care le permite elevilor din şcolile publice să-şi aleagă alt sex decât cel biologic când intră într-o echipă sportivă şi când folosesc toaleta şi vestiarul, Ablow a atras atenţia americanilor printr-un editorial publicat de Fox News, în care califica legea drept „profund dăunătoare” pentru toţi copiii. În respectivul articol, Ablow susţine următoarele:

„De la 1 ianuarie, indiferent de datele lor anatomice, elevii şcolilor publice californiene pot alege dacă vor să folosească toaletele şi vestiarele fetelor, respectiv ale băieţilor, pe baza propriilor sentimente cu privire la propria sexualitate. (…)

Ştiu că alţi psihiatri nu vor fi de acord cu mine, iar activiştii pentru drepturile persoanelor LGBT mă vor critica, dar cred că permiterea acestei „alegeri” este profund distructivă din punct de vedere psihologic pentru toţi elevii, chiar şi pentru cei care se identifică drept trans-sexuali. (…)

Mă aştept să primesc în continuare ameninţări cu moartea şi cereri de a mi se retrage postul de profesor la facultate pentru ceea ce am afirmat, am fost deja supus la astfel de intimidări (…).  Cred că aceşti copii au destule aspecte de rezolvat cu privire la identitatea lor, pentru că ei oricum se luptă să se simtă confortabil cu propriul corp, cu noţiunea de intimitate şi cu schimbările care apar la pubertate, aşa că nu este indicat să fie forţaţi să se confrunte şi cu noţiunea că sufletele lor s-ar fi putut naşte în corpuri nepotrivite. (…) 

Nu cred că avem date concludente că vreodată în istorie un suflet de bărbat sau de femeie s-a născut cu un sex nepotrivit.”

LifeSiteNews l-a contactat pe dr. Ablow pentru a-i cere să comenteze propriile afirmaţii şi pentru a afla mai multe despre resorturile care l-au împins să se exprime în public, indiferent de consecinţe.

„Am primit reacţii (la articol) extraordinar de pozitive din multe părţi”, a declarat Ablow pentru LifeSiteNews, adăugând că mulţi oameni i-au scris pe email, „exprimându-şi descumpănirea cu privire la consecinţele legii”.

Totuşi, spune Ablow, „o minoritate zgomotoasă a avut reacţii extrem de negative, chiar ameninţătoare – un fenomen cu care am început să mă confrunt de fiecare dată când încerc să abordez chestiunea trans-sexualităţii într-un mod pe care eu îl consider obiectiv”. Multe din ameninţări, spune el, erau de o violenţă explicită, „descriindu-mi ce ar trebui să păţesc şi în ce fel”, mai spune psihiatrul.

El a explicat pentru site-ul citat că, în calitate de psihiatru, crede că reacţiile atât de violente faţă de cei care pun în discuţie problema politicilor ce abordează identitatea trans-sexuală se datorează fricii.

„Cred că am avansat atât de mult pe acest făgaş, încât oamenilor le repugnă să revină asupra implicaţiilor unor acţiuni precum injectarea unor copii de 12 ani cu doze masive de hormoni, care opresc evoluţia pubertăţii”, susţine medicul.

„Dacă această abordare se va dovedi lipsită de argumente ştiinţifice valabile, implicaţiile pentru medicină vor fi majore, la fel şi pentru părinţii care şi-au încurajat copiii pe această cale, precum şi pentru psihiatria care nu a ştiut să pună la timp piciorul în prag şi să ceară dovezi palpabile că oamenii se pot naşte în corpuri nepotrivite.”

Expertul mai spune că implicaţiile s-ar dovedi la fel de tulburătoare şi pentru „persoanele (trans-sexuale) în cauză”.

„Odată ce un medic – iar în acest caz opinia mea este că e vorba de un medic care se înşeală – îţi spune că suferinţa ta psihologică se explică prin faptul că te găseşti într-un corp cu sexul greşit, schimbarea ta de perspectivă va fi o luptă pe viaţă şi pe moarte”, spune Ablow. „Sub adăpostul acestei explicaţii simpliste – că te simţi încarcerat într-un corp inadecvat pentru că tu chiar aşa eşti –, vei bloca întrebările mai profunde, care cer să te autoexplorezi mai mult. Or, se ştie că oamenii fac orice pentru a evita o astfel de autoexaminare psihologică.”

Întrebat dacă nu simte că se pune în pericol prin afirmaţiile pe care le face despre o problemă atât de controversată, Ablow declară pentru LifeSiteNews: „Când viaţa îmi e ameninţată, îmi iau măsuri în acest sens”. Însă adaugă: „Mă consolez cu gândul că, statistic vorbind, cei care-şi varsă năduful pe Internet rareori pun în acţiune ceea ce spun”.

Ablow îşi face griji referitor la „milioanele de copii americani cărora li sugerează să se întrebe dacă sexul lor trebuie să rămână neschimbat, când de fapt eu cred că nu ar trebui să existe această întrebare.”

El mai adaugă: „Sunt foarte mulţi psihiatri bine intenţionaţi şi cu credite academice impecabile care nu sunt de acord cu mine, iar eu înţeleg asta. Dar nu înţeleg de ce nu mă înţeleg şi ei pe mine. (…) Cu alte cuvinte, ar trebui să rămânem deschişi la investigaţii suplimentare. Mi se pare tragic să ajungi în punctul în care să-ţi fie teamă să dezbaţi, ca nu cumva să fii ostracizat, fiindcă unii îţi spun că ar trebui să mori, iar alţii că nu ar trebui să mai fii primit la universitate.”

Sursă: Ştiri pentru viaţă 

Traducere: Ştefana Totorcea

Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com 

Cum a fost ucis bebeluşul Munoz în mod legal, sub ochii întregii lumi

La data de 26 noiembrie 2013, în vârstă de 33 de ani, Marlise Munoz, aflată în a 14-a săptămâna de sarcină şi mamă a unui copil de un an, s-a prăbușit în timp ce cobora din pat. Soțul ei, paramedic, a încercat să o resusciteze dar fără succes. Medicii de la Spitalul John Peter Smith au reuşit să-i repornească inima, dar ea nu şi-a mai recăpătat cunoștința, fiind conectată la un ventilator. Soţul ei, Erick Munoz, a cerut spitalului deconectarea de la aparte, însă spitalul i-a refuzat cererea, invocând o lege a statului Texas, conform căreia Marlise ar fi trebuit să fie ţinută în viaţă până când copilul ar fi fost suficient de dezvoltat pentru a fi viabil în afara uterului. În cele din urmă, soarta copilului a fost hotărâtă iar bătălia pentru viaţă lui a luat sfârşit. Pe data de 26 ianuarie 2014, Marlisa Munoz a fost deconectată de la aparate, după ce un judecător a decis că spitalul a interpretat greşit legea.

Mii de copii sunt uciși zilnic în Statele Unite, dar este mai puțin obişnuit ca ochii unei întregi națiuni să fie fixaţi pe un anumit copil. 

În timp ce clinicile de avorturi câştigă enorm de pe urma clientelor ce doresc să scape de sarcinile nedorite, Marlise Munoz nu era o clientă. Marlise Munoz nu a consimțit la moartea copilului ei. Este o tragedie teribilă a Marlisei, incapabilă să se apere de un avort forţat hidos, căutat de familia victimei, sancționat de statul Texas și efectuat de JPS Hospital.

Consecințele uciderii bebeluşului Munoz sunt înspăimântătoare: o femeie ar putea suferi un avort forțat dacă nu poate să-și exprime opoziția.

Ordinul judecătoresc pentru executarea bebeluşului Munoz pare să fi încălcat legea statului Texas, lege care interzice spitalelor retragerea îngrijirilor speciale de menţinere în viaţă a femeilor gravide, înainte de a fi asigurată viabilitatea fătului pentru naştere. Această lege se aplică indiferent dacă există sau nu un accept al pacientului legat de menţinerea în viaţă prin intermediul aparatelor.

Judecător RH Wallace a menționat că Marlise Munoz ar fi putut alege să aibă un avort în acest stadiu al sarcinii. În afară de faptul că nicio mamă nu ar trebui să aibă dreptul legal de a-şi omorî copilul nenăscut, Marlise Munoz nu a ales să aibă un avort. Când era în viață și în posesia deplină a facultăţilor sale, ea a ales viața pentru copilul ei. Alegerea Marlisei a fost desconsiderată după ce ea nu a mai fost în măsură să se apere pe ea sau pe fiica ei.

Judecătorul Wallance a ignorat, de asemenea, faptul că unii copii de vârsta pe care copilul Munoz o avea au supravieţuit.

Există cazuri documentate de copii de 22 de săptămâni, chiar şi mai mici, care au supravieţuit naşterii premature. De ce i-a fost interzisă copilului Munoz chiar şi posibilitatea de a supravieţui? Aparent dizabilităţile fetiţei au determinat valoarea ei în acest caz, din păcate, s-a decis în mod eronat că nu merită să-i fie salvată viaţa. Conform ABC News, avocaţii familiei au pus pe seama lipsei de oxigen aceste dizabilităţi în mod incorect, conform unor experţi medicali. Fără deosebire, copii cu dizabilităţi sunt creaţi de Dumnezeu şi au încă dreptul la viaţă.

Considerând-o pe Marlise Munoz singură, nu ar fi fost greşit să o deconecteze de la aparate fiind moartă. Dar este crimă să privezi o fiinţă inocentă de la oxigen şi hrană. Copilul Marlisei era viu. Ar fi putut foarte bine să supravieţuiască unei operaţii cezariene înainte de a o deconecta de la aparate pe mamă. Dacă existau îndoieli în privinţa supravieţuirii sale, Marlise ar fi putut să mai fie ţinută la aparate pentru doar câteva săptămâni pentru siguranţa copilului.

Uciderea cu premeditare a oricărui copil – oriunde ar avea loc, fie că este vorba de o clinică de avorturi sau într-un spital din Texas - este înfricoșătoare. Este absolut greșită uciderea unei persoane nevinovate, indiferent de vârstă, locaţie, mărime, sex, rasă, sau capacitate. Uciderea copilului Marlisei Munoz a fost greșită, la fel cum și avortul este întotdeauna greșit. 

Marlise Munoz a fost considerată moartă, în noiembrie, dar copilul ei nevinovat a fost în viață până acum câteva zile.

„Moartea bebeluşului Munoz reprezintă un eșec colosal pe atât de multe niveluri”, a declarat Mark Harrington, director executiv al Created Equal.

„Tatal ei a părăsit-o. Procurorul General al Texasului, Greg Abbott, a părăsit-o, spitalul a părăsit-o în cele din urmă, iar prin uzurparea voinței poporului din Texas, instanțele au părăsit-o.”

„În cazul în care doar unul dintre cei care, aflaţi în poziția de a putea opri această execuție, ar fi făcut ceea ce ar fi fost corect, ea s-ar fi născut în următoarele câteva săptămâni”, a spus Harrington.

Sursă: Ştiri pentru viaţă 

Traducere: Alexandra Vieru 

Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com