Psihiatrul Keith Ablow: Voi vorbi împotriva trans-sexualităţii, în pofida ameninţărilor cu moartea

de Kirsten Andersen, 28 ianuarie 2014

WASHINGTON, D.C., 28 ianuarie 2014 (LifeSiteNews.com) – Dr. Keith Ablow, medic psihiatru american, a fost ţinta unor ameninţări cu moartea pentru exprimarea unei opinii profesionale conform căreia trans-sexualitatea se bazează pe false argumente ştiinţifice, expunând copiii vulnerabili la riscurile unor proceduri chirurgicale inutile şi ale unei vieţi de confuzie.

Într-un interviu exclusiv pentru site-ul LifeSiteNews, psihiatrul, care practică în statul american Massachusetts, a afirmat că va continua să vorbească despre acest subiect indiferent de ameninţările primite.

„A trebuit să iau decizia de a spune ce gândesc şi de a încerca să fiu înţelegător cu toţi, în pofida ameninţărilor şi în pofida cererilor venite de la mulţi oameni care pretindeau să îmi fie retrase calificativele academice”, povesteşte Ablow pentru LifeSiteNews. „E important să continui să vorbesc despre acest subiect, deoarece se pare că în America există mii de copii care sunt pregătiţi pentru operaţii estetice de amploare, care le vor schimba viaţa şi de care nu se poate spune cu certitudine că au nevoie”.

În opinia lui, comunitatea psihiatrică ar trebui să redeschidă subiectul motivelor pentru care o persoană se poate simţi prinsă ca în cursă într-un corp care nu este al său. „Ca psihiatri, nu putem identifica cu precizie graniţa dintre credinţa fermă şi părerile înşelătoare”, spune Ablow. „Iar dacă se va dovedi că problema oamenilor care se simt prinşi într-un corp de sex diferit poate fi abordată şi altfel decât cu bisturiul, noi, ca experţi, vom fi responsabili pentru că nu ne-am făcut mai bine datoria, căutând cauzele problemei.”

Luna trecută, după promulgarea în California a unei legi controversate, care le permite elevilor din şcolile publice să-şi aleagă alt sex decât cel biologic când intră într-o echipă sportivă şi când folosesc toaleta şi vestiarul, Ablow a atras atenţia americanilor printr-un editorial publicat de Fox News, în care califica legea drept „profund dăunătoare” pentru toţi copiii. În respectivul articol, Ablow susţine următoarele:

„De la 1 ianuarie, indiferent de datele lor anatomice, elevii şcolilor publice californiene pot alege dacă vor să folosească toaletele şi vestiarele fetelor, respectiv ale băieţilor, pe baza propriilor sentimente cu privire la propria sexualitate. (…)

Ştiu că alţi psihiatri nu vor fi de acord cu mine, iar activiştii pentru drepturile persoanelor LGBT mă vor critica, dar cred că permiterea acestei „alegeri” este profund distructivă din punct de vedere psihologic pentru toţi elevii, chiar şi pentru cei care se identifică drept trans-sexuali. (…)

Mă aştept să primesc în continuare ameninţări cu moartea şi cereri de a mi se retrage postul de profesor la facultate pentru ceea ce am afirmat, am fost deja supus la astfel de intimidări (…).  Cred că aceşti copii au destule aspecte de rezolvat cu privire la identitatea lor, pentru că ei oricum se luptă să se simtă confortabil cu propriul corp, cu noţiunea de intimitate şi cu schimbările care apar la pubertate, aşa că nu este indicat să fie forţaţi să se confrunte şi cu noţiunea că sufletele lor s-ar fi putut naşte în corpuri nepotrivite. (…) 

Nu cred că avem date concludente că vreodată în istorie un suflet de bărbat sau de femeie s-a născut cu un sex nepotrivit.”

LifeSiteNews l-a contactat pe dr. Ablow pentru a-i cere să comenteze propriile afirmaţii şi pentru a afla mai multe despre resorturile care l-au împins să se exprime în public, indiferent de consecinţe.

„Am primit reacţii (la articol) extraordinar de pozitive din multe părţi”, a declarat Ablow pentru LifeSiteNews, adăugând că mulţi oameni i-au scris pe email, „exprimându-şi descumpănirea cu privire la consecinţele legii”.

Totuşi, spune Ablow, „o minoritate zgomotoasă a avut reacţii extrem de negative, chiar ameninţătoare – un fenomen cu care am început să mă confrunt de fiecare dată când încerc să abordez chestiunea trans-sexualităţii într-un mod pe care eu îl consider obiectiv”. Multe din ameninţări, spune el, erau de o violenţă explicită, „descriindu-mi ce ar trebui să păţesc şi în ce fel”, mai spune psihiatrul.

El a explicat pentru site-ul citat că, în calitate de psihiatru, crede că reacţiile atât de violente faţă de cei care pun în discuţie problema politicilor ce abordează identitatea trans-sexuală se datorează fricii.

„Cred că am avansat atât de mult pe acest făgaş, încât oamenilor le repugnă să revină asupra implicaţiilor unor acţiuni precum injectarea unor copii de 12 ani cu doze masive de hormoni, care opresc evoluţia pubertăţii”, susţine medicul.

„Dacă această abordare se va dovedi lipsită de argumente ştiinţifice valabile, implicaţiile pentru medicină vor fi majore, la fel şi pentru părinţii care şi-au încurajat copiii pe această cale, precum şi pentru psihiatria care nu a ştiut să pună la timp piciorul în prag şi să ceară dovezi palpabile că oamenii se pot naşte în corpuri nepotrivite.”

Expertul mai spune că implicaţiile s-ar dovedi la fel de tulburătoare şi pentru „persoanele (trans-sexuale) în cauză”.

„Odată ce un medic – iar în acest caz opinia mea este că e vorba de un medic care se înşeală – îţi spune că suferinţa ta psihologică se explică prin faptul că te găseşti într-un corp cu sexul greşit, schimbarea ta de perspectivă va fi o luptă pe viaţă şi pe moarte”, spune Ablow. „Sub adăpostul acestei explicaţii simpliste – că te simţi încarcerat într-un corp inadecvat pentru că tu chiar aşa eşti –, vei bloca întrebările mai profunde, care cer să te autoexplorezi mai mult. Or, se ştie că oamenii fac orice pentru a evita o astfel de autoexaminare psihologică.”

Întrebat dacă nu simte că se pune în pericol prin afirmaţiile pe care le face despre o problemă atât de controversată, Ablow declară pentru LifeSiteNews: „Când viaţa îmi e ameninţată, îmi iau măsuri în acest sens”. Însă adaugă: „Mă consolez cu gândul că, statistic vorbind, cei care-şi varsă năduful pe Internet rareori pun în acţiune ceea ce spun”.

Ablow îşi face griji referitor la „milioanele de copii americani cărora li sugerează să se întrebe dacă sexul lor trebuie să rămână neschimbat, când de fapt eu cred că nu ar trebui să existe această întrebare.”

El mai adaugă: „Sunt foarte mulţi psihiatri bine intenţionaţi şi cu credite academice impecabile care nu sunt de acord cu mine, iar eu înţeleg asta. Dar nu înţeleg de ce nu mă înţeleg şi ei pe mine. (…) Cu alte cuvinte, ar trebui să rămânem deschişi la investigaţii suplimentare. Mi se pare tragic să ajungi în punctul în care să-ţi fie teamă să dezbaţi, ca nu cumva să fii ostracizat, fiindcă unii îţi spun că ar trebui să mori, iar alţii că nu ar trebui să mai fii primit la universitate.”

Sursă: Ştiri pentru viaţă 

Traducere: Ştefana Totorcea

Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com 

Pedofilii vor aceleaşi drepturi ca şi homosexualii

E greu de crezut că pot exista oameni de știință sau personalități ​publice care să dorească normalizarea pedofiliei. În articolul de mai jos sunt câteva exemple care din păcate nu sunt ultimele, ci datează de acum doi ani. Ele sunt urmarea firească a acceptării homosexualității ca stare de normalitate. Cei care promovează pedofilia susțin că demersul lor pentru drepturi este acolo unde a fost cu 40 de ani în urmă mișcare homosexuală și nu este decât o problemă de timp momentul în care sexul cu copii va deveni ceva acceptat. Din păcate, dacă degradarea morală contiună, nu va trece mult timp și se va vedea că au reușit să schimbe mințile oamenilor, așa cum au reușit să le schimbe promotorii homosexualității.

de Jack Minor, 3 iulie 2011, Northern Colorado Gazette  

Folosind aceleaşi tactici ca şi activiştii pentru drepturile homosexualilor, pedofilii au început să solicite un statut similar argumentând că atracţia faţă de copii este o orientare sexuală cu nimic diferită de cea heterosexuală sau de cea homosexuală.

Criticii stilului de viaţă homosexual au afirmat permanent că imediat ce va deveni acceptabil să se identifice homosexualitatea cu o simplă “alternativă de stil de viaţă” sau cu o orientare sexuală, în mod logic, nimic nu va mai avea limite. Susţinătorii homosexualilor s-au arătat deranjaţi de o astfel de poziţie insistând că acest lucru nu se va întâmpla niciodată. Totuşi, psihiatrii încep acum să susţină redefinirea pedofiliei în acelaşi fel în care a fost redefinită homosexualitatea cu ceva timp în urmă.

În 1973, Asociaţia Psihiatrică Americană a scos homosexualitatea de pe lista ei de dereglări mentale. Un grup de psihiatri de la B4U-Act au ţinut recent un simpozion la care au propus o nouă definire a pedofiliei în Manualul de diagnostic şi statistică al dereglărilor sănătăţii mentale al APA.

B4U-Act îi defineşte pe pedofili ca “oameni atraşi de minori”. Site-ul web al organizaţiei îşi afirmă că scopul său este acela de  “a ajuta pe profesionişii din sănătate să înţeleagă mai mult despre atracţia faţă de minori şi să ia în considerare efectele stereotipizării, stigmatului şi al fricii”.

În 1998, APA a produs un raport în care pretindea că “potenţialul negativ al sexului adulţilor cu copii a fost supraestimat’ şi că ‘marea majoritate atât a bărbaţilor cât şi a femeilor nu au raportat niciun fel de efecte sexuale negative ca urmare a experienţelor de abuz sexual din copilărie.”

Pedofilia a obţinut deja un statut de protejare din partea guvernului federal. Legea pentru împiedicarea delictelor provocate de ură, enumeră “orientarea sexuală” ca pe o clasă protejată; totuşi, nu defineşte acest termen.

Republicanii au încercat să adauge un amendament care să specifice că “pedofilia nu are acoperirea unei orientări”; totuşi, amendamentul lor a fost respins de către democraţi. Democratul Alcee Hastings a afirmat să toate alternativele de stil de viaţă sexuală trebuie să fie protejate de lege. “Legea corectează decizia noastră de a se pune capăt violenţei bazată pe prejudecată şi de a garanta tuturor americanilor, indiferent de rasa, culoarea, religia, originea naţională, genul, orientarea sexuală, identitatea de gen, sau handicap, că precumpănitoare este nevoia de a nu mai trăi în frică din cauza a ceea ce eşti. Îi îndemn pe colegii mei să voteze în favoarea acestei reguli.”

Casa Albă a binecuvântat legea spunând: “La bază, nu este vorba numai despre legile noastre; este vorba despre cine suntem noi ca popor. Este vorba despre dacă ne apreciem unii pe alţii, dacă ne acceptăm diferenţele în loc să le lăsăm să devină o sursă pentru animozitate.”

Nu de mult în acest an, doi psihologi din Canada au declarat că pedofilia este o orientare sexuală la fel ca homosexualitatea sau heterosexualitatea.

Van Gijseghem, psiholog şi fost profesor al Universităţii din Montreal, le-a spus membrilor parlamentului că: “Pedofilii  nu sunt nişte oameni obişnuiţi care comit o mica infracţiune din timp în timp, ci mai curând sunt prizonierii unei orientări sexuale la fel cum oricare individ poate să fie prizonierul heterosexualităţii sau al homosexualităţii.”

El a continuat spunând că “Adevăraţii pedofili au o preferinţă exclusivă pentru copii, ceea ce este acelaşi lucru cu a avea o orientare sexuală. Unei astfel de personae nu i se poate schimba orientarea sexuală. El poate, totuşi, să fie abstinent.”

Atunci când a fost întrebat dacă el ar compara pedofilii cu homosexualii, Van Gijseghem a replicat “Dacă, de exemplu, aţi trăi într-o societate în care heterosexualitatea ar fi proscrisă sau prohibită şi vi s-ar spune că trebuie să faceţi terapie pentru a vă schimba orientarea sexuală, aţi spune, probabil că este o nebunie. Cu alte cuvinte,  nu aţi accepta absolut de loc acest lucru. Folosesc această analogie pentru a spune că, da, cu adevărat, pedofilii nu-ţi schimbă orientarea sexuală.

Dr Quisey, professor emerit de psihologie la Queen’s University in Kingston, Ontario, a fost de acord cu Van Gijseghem. Quinsey a spus că interesele sexuale ale pedofililor preferă copii şi că “Nu este nicio dovadă că acest tip de preferinţă poate să fie schimbat prin tratament sau prin orice altceva.”

În iulie 2010, Harvard health Publications spunea: “Pedofilia este o orientare sexuală şi nu pare posibil să se schimbe. Tratamentele au ca scop să permit cuiva să reziste la a acţiona după impulsurile sale sexuale”.

Linda Harvey, de la Mission America, a spus că presiunea pentru ca pedofilii să aibă drepturi egale va deveni tot mai obişnuită pe măsură ce grupurile LGBT vor continua să-şi afirme drepturile. Totul este parte a unui plan de a introduce sexul la copii la vârste tot mai mici; de a-i convinge că prietenia normală este de fapt atracţie sexuală.”

Milton Diamnond, professor la Universitatea din Hawai şi director al Pacific Center for Sex and Society, a afirmat că pornografia cu copii poate să fie benefică pentru societate pentru că “potenţiali infractori sexuali folosesc pornografia sexuală ca un înlocuitor al sexului cu copii.”

Diamond este un distins colaborator al Institute for the Advanced Study of Human Sexuality din San Francisco.  IASHS a susţinut în mod deschis eliminarea interdicţiei ca homosexualii să servească în armată.

IASHS listează, pe site-ul său, o listă a “drepturilor sexuale de bază” care include “dreptul de a te angaja în acte sau activităţi sexuale de orice fel, cu condiţia ca ele să nu implice acte neconsimţite, violenţă, constrângere, coerciţie sau înşelăciune.” Un alt drept este acela de “a nu suferi persecuţii, condamnări, discriminare sau intervenţia societală în comportamentul sexual privat” şi “libertatea oricărei concepţii, fantezii sau dorinţe sexuale.” Organizaţia spune, de asemenea, că nimeni nu trebuie să fie “dezavantajat din cauza vârstei.”

Legile infracţiunii sexuale care protejau copii au fost contestate în mai multe state, printre care California, Georgia şi Iowa. Infractorii sexuali pretend că legea care îi împiedică de la a trăi lângă şcoli sau parcuri sunt nedrepte pentru că îi pedepsesc pe viaţă.

Sursă:  Northern Colorado Gazette

traducere preluată de pe blogul Paul Ghiţiu