 |
Din miază zi, aduc într-o dăsagă
cerul întreg şi îngerii bălai.
E harul sfinţilor în traista mea pribeagă,
ciobit în ţăndări vinete de rai.
Culeg o buche -- bob de tămâioasă --
o pun în teascuri şi din mustul ei
şopteşte Maica Precista, miloasă,
şi Duhul Sfânt împarte porumbei.
Bag mâna-n sacul meu şi scot afară
un Vitleem din chiciură de ani.
Descânt peste tiparniţă, şi-n ţară
pornesc cazaniile ca nişte ciobani…
Iar vodă şi boierii şi calicii
aud, plecaţi peste bucoavna mea,
cum stau de vorbă-n ceruri mucenicii
şi cum colindă magii după stea.
0 comments:
Trimiteți un comentariu