Glennon |
de Nancy Flandra
Glennon, făcuse deja o ecografie cu primul copil, atunci când medicii au
descoperit „câteva aspecte”. Fiind îngrijorată de situaţia copilului,
temându-se pentru viaţa lui, ea a aşteptat cu nerăbdare ca medicul să-i spună
ce se întâmplă. În timp ce aștepta, îşi dorea cu toată puterea ca micuţul să trăiască.
Doctorul a continuat să o informeze că băieţelul ei are un chist mare pe
creier și o formaţiune ecogenă pe inimă. În plus, gâtul avea, în urma
măsurătorilor, o grosime mare. După ce i-a mai examinat copilul câteva minute,
medicul a părăsit camera, spunând că va reveni în scurt timp . Când în sfârşit
s-a întors, a anunţat familia că fiecare dintre aceste probleme în sine poate
fi un indicator al sindromului Down, dar luate împreună, atestă prezenta foarte
probabilă a sindromului Down.
Glennon scrie pe blogul ei despre acest moment:
„Ne-am zâmbit unul altuia. Am respirat uşuraţi, mulţumind Domnului. Copilul
nostru nu va muri. Copilul nostru are sindromul Down. Sindromul Down. Desigur,
m-am gândit. Desigur.”
Experiența pe care Glennon a acumulat-o în ceea ce priveşte copiii cu sindrom Down
i-a dovedit cât de remarcabilă și plină de bucurie poate fi viața lor. Începând de la copiii olimpici cu probleme speciale pe care îi
asistase în perioada şcolii generale, până la Lucy, fata cu sindrom Down care
i-a făcut o primire călduroasă în biserică, Glennon a avut mereu un loc
rezervat în inima ei pentru persoanele acestea, dezavantajate. Aşadar, atunci
când doctorul a anunţat-o că, probabil, copilul ei prezintă sindromul Down,
Glennon a fost mai mult decât ușurată. De fapt, ea a avut un sentiment special.
Pregătindu-se pentru viaţa alături de un copil cu sindromul Down, Glennon și soțul ei, Craig, au consultat câţiva medici pediatri, în încercarea de a găsi
un medic cu experienţă în problema copiilor cu acest sindrom. Glennon își amintește:
„Noi [ ... ] am ales [acest medic], care ne-a oprit în timpul discuţiei și a spus: <<Ştiţi, printre familiile de care
mă ocup, nu există nici măcar una care să nu vă spună că acest copil al lor cu
sindrom Down le-a schimbat viaţa în modul cel mai bun cu putinţă. Acești copii îţi dau viaţa peste cap în cele mai importante
aspecte, iar cei mai mulţi dintre noi nu profită de oportunităţi pentru a-şi
schimba viaţa. Există provocări - da - dar aceste provocări devin neglijabile
în comparaţie cu plinătatea noii vieți pe care o veţi avea, a noii perspective de viaţă. Sunteți un cuplu norocos.>>"
Cele mai multe povești pe care le auzim în legătură cu diagnosticarea unui copil cu acest
sindrom, nu includ cuvintele „sentiment de uşurare” și „norocos”. Cele mai multe povești sunt pline de tristețe, negare și în cele din urmă, fie de acceptare, fie avort . Dar nu şi povestea lui
Glennon.
Când Glennon a intrat în travaliu cu băieţelul ei, pe nume Chase,
anticipase deja cu nerăbdare prima sa întâlnire cu fiul ei. A plâns, l-a
îngrijit, a râs. Apoi medicul pediatru de gardă a supus copilul unor teste din
care a rezultat ca Chase este perfect sănătos. Confuză, Glennon l-a întrebat
dacă micuţul nu prezintă cumva sindromul Down. Doctorul a răspuns NU.
Neobţinând copilul la care se aștepta, Glennon a trăit un sentiment de pierdere. Chiar și astăzi, peste un deceniu mai târziu, ea se
întreabă de ce s-au întâmplat toate acestea. Despre copiii cu sindromul Down,
Glennon spune :
„Știu că de la aceşti
copii avem de învăţat lucruri esenţiale. Noi, cei care suntem atât de ocupaţi
să finalizăm lucruri importante şi ei, cei care par să știe sigur ceea ce este cu adevărat important în
viaţă şi ce nu. Eu cred că sunt nişte Mici Profesori dacă îi privim cu atenţie
şi le oferim timpul nostru. [ ... ] Eu cred că ei ne dăruiesc ceva special, de
care lumea are cu adevărat nevoie: atenție la detalii, bucurie chiar lipsită de sens, acceptare și iubire pentru toți.
Dacă şi ceilalţi oameni ar percepe persoanele cu sindromul Down în acest
fel...
Sursă: Ştiri pentru viaţă
Traducere: Elena
Jurcă
Căutăm
voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă,
italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa:
redactievremuri@gmail.com
0 comments:
Trimiteți un comentariu