Statele Unite: 2012 a fost anul cu cei mai mulţi copii concepuţi în eprubetă

luni, 24 februarie 2014

| | |



de Kirsten Andersen

Un raport recent al Societăţii pentru Tehnologia Reproducerii Asistate din SUA arată că 1,7% dintre copiii născuţi în SUA a fost concepuţi în laborator. Dar acesta nu reprezintă numărul celor concepuţi, care e mult mai mare, deoarece majoritatea covârşitoare a acestor bebeluşi nu supravieţuiesc până la naştere.

În 2012 s-a înregistrat un număr-record (cel mai mare până acum) de 61.470 de bebeluşi născuţi în eprubetă – din 165.172 concepuţi şi implantaţi în pântecele mamelor. Aceste cifre nu includ embrionii congelaţi pentru utilizare ulterioară care mor în procesul de decongelare sau sunt distruşi din motive eugenice (nu sunt viabili).

Aproximativ 99% din bebeluşii născuţi cu succes au fost implantaţi prin metoda fertilizării in vitro (FIV- eng. IVF). Până la 1% au fost implantaţi prin transfer intrafalopian de gameţi (TIFG – în eng. GIFT) sau transfer zigotic intrafalopian. Prima procedură presupune amestecarea de ovule şi spermatozoizi şi injectarea lor în trompele uterine, iar a doua presupune injectarea unui ovul fecundat (trompele uterine trebuie să fie sănătoase).

Numai 37% din bebeluşii astfel implantaţi au supravieţuit. Cei ale căror mame erau tinere au avut şanse mai mari de a supravieţui, de aproape 50%.

Femeile sub 35 de ani astfel fertilizate au născut copii vii numai în 40,7% dintre cazuri. La femeile între 35 şi 37 de ani, procentul a fost de numai 31,3%. La cele de 38-40 de ani, rata de succes a fost de 22,2%, iar la cele între 41 şi 42 de ani a fost de 11,8%. Numai 3,9% din embrionii implantaţi femeilor de peste 43 de ani s-au născut.

Tehnologia Reproducerii Asistate a fost prezentată ca o modalitate a cuplurilor infertile de a evita adopţia, dând naştere propriilor copii. Dar mulţi activişti pro-life şi cei care studiază aspecte etice deplâng dezechilibrul uriaş dintre cei câţiva copii care reuşesc să se nască astfel şi miile – poate chiar milioanele – de bebeluşi distruşi în urma acestor proceduri.

Karen Hemingway, director executiv la FertilityCare, o clinică din Toronto specializată în metode de fertilizare alternative, a declarat pentru LifeSiteNews că părinţii nu trebuie să se gândească atât la costul în bani al procedurilor, cât la costul în vieţi.

„Cu siguranţă pot înţelege entuziasmul unui cuplu care apelează la fertilizare in vitro pentru a obţine o sarcină, căci copilul este un dar şi o binecuvântare. Dar, oare, scopul scuză mijloacele? Chiar ne putem permite aceste costuri ascunse?”

„Când îţi ţii în braţe bebeluşul nou-născut e uşor să uiţi de costuri, şi anume că, pentru crearea lui, au fost distruse mult mai multe vieţi. Aceasta e trista realitate pe care oamenii încearcă să o ignore”, avertizează Karen Hemingway, care mai adaugă că statisticile pe care le-a studiat arată că, pentru fiecare copil născut în eprubetă, alţi şapte sunt distruşi.
Karen Hemingway conduce o clinică de fertilizare care foloseşte o metodă alternativă, NaProTechnology. Aceasta nu implică implantarea de embrioni articifial creaţi, ci caută cauzele ascunse ale infertilităţii. Metoda ajută la conceperea naturală a copiilor, cu ajutorul unei combinaţii meticuloase de grafice care urmăresc parametrii de fertilitate ai femeii şi aplică tratamente care să transforme corpul ei într-un mediu mai propice concepţiei.

Spre deosebire de bebeluşii din eprubetă, bebeluşii NaPro beneficiază de mai multă siguranţă din stadiul de concepţie şi până la naştere. Sarcina este mai sănătoasă, la fel ca şi copiii.

„Copiii sunt concepuţi prin relaţii maritale normale şi nu vin cu preţul altor vieţi distruse”, subliniază Karen Hemingway.  

Traducere: Ştefana Totorcea 

Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com