O „familie model” de homosexuali a introdus copilul adoptat în rețelele de pedofili

de Thaddeus Baklinski, 3 iulie 2013

Poliția din Australia a făcut publică situația de „depravare” în care a ajuns un băiat de șase ani, care a fost abuzat sexual de către „părinții” adoptivi homosexuali și de alți bărbați care fac parte dintr-o rețea internațională de pornografie infantilă cunoscută sub numele de Lovers Boy.
Autoritățile din Australia și SUA au lucrat împreună pentru a aresta și pune sub acuzare aceste persoane după ce a ieșit la iveală faptul că băiatul a fost oferit pentru exploatare sexuală și producția de materiale pornografice cu copii de la o vârstă foarte frageda, în Australia, SUA, Franța și Germania.

Săptămâna trecută, unul dintre cei doi „tați” adoptivi, un american pe nume Mark J. Newton, de 42 de ani, a fost condamnat la închisoare în SUA pentru 40 de ani și trebuie să plătească despăgubiri de 400.000 de dolari copilului, în timp ce celălalt, Peter Truong, de 36 de ani, din Noua Zeelandă, așteaptă condamnarea în țara sa de origine.

Detectivul Jon Rouse, inspectorul care conduce Departamentul Argos al Poliției din Queensland, Australia, care investighează exploatarea și abuzul online al copiilor, a explicat pentru agenția de știri AFP cum s-a ajuns în această situație.

„Ceea ce e destul de trist în acest caz este modul în care acest copil a intrat în viața lor. Este exact ceea ce se numește tragedie.”

Potrivit rapoartelor, Newton și Truong, care locuiesc în Cairns, Australia, au început să caute o mamă surogat pentru a da naștere unui copil în 2002.

Cuplul de același sex a găsit în sfârșit o femeie din Rusia, care a dat naștere copilului pentru o taxă de 8.000 dolari. Mark Newton este considerat a fi tatăl biologic al băiatului, numit „Adam”, cu  scopul de a-i proteja identitatea.

Adam a fost predat lui Newton și Truong la cinci zile după nașterea sa, în 2005.

Media australiană a făcut reportaje despre sosirea în casa celor doi bărbați a lui Adam, prezentându-i pe cei doi bărbați ca părinții fericiți și iubitori.

Ca o ironie amară, într-un articol Mark a declarat unui reporter că autoritățile i-au interogat îndelung pe el și pe Peter atunci când l-au adus pe Adam în Australia și că el era sigur că aceasta s-a datorat suspiciunii de pedofilie. Dar, a spus el, „suntem o familie la fel ca orice altă familie.”

Pe 14 iulie 2010, atunci când Adam avea 5 ani, postul de televiziune ABC din Far North Queensland a difuzat un documentar cu titlul „Doi tați sunt mai buni decât unul”, în care se spune că „pentru cuplul gay Pete și Mark a fost greu să devină părinții, dar ei ar lua-o din nou de la capăt dacă ar fi nevoie”.

„Am decis că vom avea un copil, că era timpul pentru noi să avem o familie” au spus Newton și Truong în reportajul de la ABC. „Ne-am dorit să experimentăm bucuriile paternității.”

„Este o familie fericită, relaxată”, a comentat realizatorul de la ABC, „dar nu a fost un drum ușor pentru a ajunge aici. După mai multe obstacole, [Adam] a fost născut de către mama-surogat în Rusia.”

Agenția Rusă de știri RT Novosti a raportat că Adam a început să fie abuzat sexual de către „tații” săi de același sex de la vârsta de 22 de luni.

„Ulterior”, a informat RT Novosti, „l-au pus pe Adam la dispoziția altor membri ai rețelei de pedofili din Australia, Franța, Germania și SUA, așa că Newton și Truong au trebuit să călătorească pe scară largă. Anchetatorii poliției au descoperit dovezi în cazurile a cel puțin opt bărbați din aceste țări care l-au abuzat pe Adam în perioada în care acesta avea între doi și șase ani.”

Alți doi bărbați, rezidenți americani, John R. Powell, 41 de ani, un avocat din Florida, și Jason Bettuo, de 36 de ani, antrenor de tenis din Michigan, au fost de asemenea acuzați, conform Canalul 7 de știri din Australia.

Poliția a început ancheta care a condus la arestări după descoperirea întâmplătoare a unor imagini suspecte în timpul unei cercetări în casa unui infractor sexual cu copii în Wellington, Noua Zeelandă.

Investigațiile ulterioare au descoperit convorbirile pe internet între Newton și Truong și alți membri ai rețelei Lovers Boy.

Când poliția a percheziționat casa unui cuplu de homosexuali din Cairns s-au găsit suficiente dovezi pe computere și alte dispozitive video pentru a-i aresta. Adam a fost dus într-un centru de plasament.

Cu ocazia audierii sale, la Tribunalul Districtual din Indianapolis, Newton a spus instanței că „a fi tată a fost o onoare și un privilegiu care fac acești șase ani cei mai buni din viața mea”, potrivit Daily News din New York.

Judecătorul districtual Sarah Evans Barker a răspuns „Cuvintele nu ajută... Ce se poate spune? Ce se poate face pentru a șterge o parte din oroarea asta?”

Judecătoarea Barker a adăugat că ea a simțit că Newton merita o pedeapsă mai severă, dar că el a fost inculpat la nivel de Curte Districtuală pentru a nu fi nevoie ca un juriu să privească imaginile produse de inculpați.

„Acești oameni au oferit copilul la unele dintre cele mai atroce acte de exploatare pe care acest birou le-a văzut vreodată”, a declarat avocatul Joe Hogsett din Indiana, după audiere.

Avocatul poporului din Rusia care se ocupă cu drepturile copilului, Pavel Astakhov, a declarat pentru RT Novosti că guvernul rus va înăspri legile de adopție pentru a preveni un alt caz similar cu cel al lui Adam.

„Orfani ruși au atras întotdeauna cetățenii străini care practică perversiuni, din cauza accesibilității. Străinii pur și simplu veneau și luau copiii pe bani”, a spus Astakhov.

În decembrie 2012, Rusia a intrat în vigoare legea Dima Yakovlev, care interzice cetățenilor americani adoptarea copiilor ruși.

În iunie 2013, Duma de Stat a adoptat un amendament care interzice adopția copiilor ruși de către cuplurile de același sex din străinătate și interzice persoanele singure care sunt cetățeni sau rezidenți permanenți ai țărilor care permit „căsătorii” între persoane de același sex să devină părinți adoptivi sau tutori legali ai copiilor din Rusia.

Rusia nu permite „căsătoriile” între persoane același sex, iar autoritățile din această țară au introdus o serie de legi regionale și federale care interzic promovarea homosexualității și a perversiunilor sexuale în rândul copiilor.

Prelucrare după LifeSiteNews

Drepturile copilului pe altarul corectitudinii (sic!) politice

Radu Baltasiu

(să ne înţelegem, nu avem nimic cu homosexualii. Fiecare este după puterile sale. Se ştie, o serie de mari personalităţi ale culturii universale au ales această cale. Problema pe care o punem este ruptura dintre majoritate şi mecanismul politic într-o ţară pivot a democraţiei, culturii şi uniunii europene: Franţa, cu implicaţii concrete asupra viitorului născut în leagănul umanităţii -  familia).

Politica, modernitatea au pierdut pe drum viitorul, par să ne arate manifestanţii din Paris, care militează pentru drepturile în familie ale copilului. În familia alcătuită din însoţiţi, soţ şi soţie.

O curioasă "familiefobie" se dezvoltă în structurile superioare de putere, unde, o minoritate dominantă impune legea, chiar în cele mai aşezate dintre societăţi.

Sunt câteva lucruri de luat în seamă, ultimul, cu adevărat tulburător, privind scala manipulării sociale într-unul din centrele civilizaţiei moderne: Franţa.

1. Pentru a treia oară în ultimele şase luni*, sute de mii de francezi au ieşit pe străzile Parisului pentru a striga să-i audă politica Franţei şi a lumii: "L'enfant este oublié" ("Copilul este uitat").

2. Numărul francezilor care susţin cauza familiei este de aproape 10 ori mai mare decât numărul acelora care înţeleg prin familie cuplajul între persoane de acelaşi sex. Zilele trecute, 21 aprilie, conform organizatorilor, 270 000 de francezi au ieşit în stradă pentru familie. Contra lor: 3500, după estimările BBC, 15000 după propriile estimări ("contra", adică cei care susţin căsătoriile între homosexuali şi adopţiile copiilor pentru acestea). În ianuarie 2013, 800 mii de francezi au ieşit în stradă pentru susţinerea familiei şi copilului.

3. Şi totuşi, preşedintele Franţei şi Senatul Franţei susţin căsătoria între homosexuali.

4. Explicaţia indusă ar fi că 56% dintre francezi susţin, ceea ce, elegant, Le Nouvelle Observateur din 12 ianuarie 2013 numeşte "l'ouverture de droits aux couples homosexuels ... au mariage" ("accesul cuplurilor de homosexuali la mariaj")

5. Interesant este că minoritatea din societate care a iniţiat proiectul de lege are majoritate parlamentară şi deţine, totodată,  controlul asupra etichetelor: susţinătorii pro-familie sunt etichetaţi drept fascişti, "de dreapta" etc.

6. De fiecare dată am constatat că estimările oficialităţilor franceze au fost de câteva ori mai mici decât cifra reală a manifestanţilor. Se mai întâmplă. Guvernului socialist nu-i convin manifestaţiile. Dar e interesant de remarcat că se pretinde, implicit, fundamentarea forţării opiniei publice prin sondajul ... opiniei publice de mai sus. Toate ar fi fost acceptabile, lucrurile pe dos sunt specifice societăţilor aflate la sfârşit de ciclu istoric, dacă sondajul ar fi fost reprezentativ. Sondajul în baza căreia se încearcă acreditarea faptului că majoritatea francezilor susţin căsătoriile între persoanele de acelaşi sex nu este reprezentativ, fiind unul pe cote. Nu se pot emite idei cu greutate de sentinţă naţională pornind de la un eşantion pe cote. Lansarea pretenţei de reprezentativitate naţională în spaţiul public francez şi european a unui asemenea studiu nu poate fi decât un exerciţiu manipulativ. Pentru a fi reprezentativ la scară naţională, un sondaj trebuie să fie probabilist, unde fiecare respondent are şanse egale de a fi cuprins în eşantion şi intervievat. În sondajul pe cote selecţia populaţiei în eşantion se face după criterii stabilite de cercetător, în ultimul rând, de comanditar (ideal ar fi în acord cu acesta). Având în vedere importanţa crucială a familiei, scena unde se joacă această tensiune - Franţa, rolul Franţei în cultura Europei, importanţa ei economică, geopolitică şi istorică, această manipulare uriaşă este o premieră de rău augur pentru Uniunea Europeană, pentru starea de sănătate morală a Franţei şi a Uniunii.

Aici scrie negru pe alb: sondajul nu este reprezentativ statistic

Desigur, familia se află într-un grave impasse în Franţa, nu atât din motive materiale, ca în România, cât prin părăsirea ei de către elita politică. Viaţa de familie nu mai este o practică în politica franceză de ceva vreme. Actualul preşedinte al Franţei a trăit cu Segolene Royal, cu care are patru copiii. Nu au fost căsătoriţi. Dupa Segolene, preşedintele a mai făcut un copil cu Anne Hidlago, prim adjunct al primarului Parisului. La rândul ei, Segolene Royal a trecut de la F. Hollande la actualul prim-ministru, Ayrault. La rândul său, după episodul cu Anne Hidalgo, preşedintele a început o aventură cu jurnalista Valerie Trierweiler, pe atunci măritată, astăzi "parteneră" a preşedintelui.

Francois Hollande este preşedintele cu cea mai slabă popularitate din istoria celei de-a cincea Republici (din 1958) - The Economist, 6 aprilie 2013. Totodată, Franţa înregistrează unul dintre cele mai serioase decalaje din istoria relaţiilor sale cu Germania: valoarea exporturilor sale nu sunt nici 40% din cele ale Germaniei (The Economist, 12 nov. 2011). Din 2005 Franţa trăieşte ... pe datorie (The Economist, 4 feb. 2012). Şi cu ce se ocupă clasa politică franceză? ...

Cu o economie în blocaj, cu un guvern prins în scandaluri de evaziune fiscală (CNN, 11 apr. 2013), preşedintele Hollande, clasa politică franceză,  îşi permit luxul de a înstrăina o energie naţională esenţială: familia. În felul acesta, într-adevăr, se pavează drumul către revoluţii. Deşi, ne putem întreba: mai are această civilizaţie puterea să schimbe cursul coliziunii cu firea?

*Circa 100 de mii de francezi au ieşit în stradă pentru a manifesta împotriva legalizării căsătoriilor dintre homosexuali în noiembrie 2012, circa 800 mii în ianuarie şi aproape 400 mii în aprilie 2013. vezi BBC, 13 ian 2013, "Mass Paris rally against gay marriage in France", http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-21004322, BBC, 21 apr. 2013, "France gay marriage: Opponents hold last-ditch rally", http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-22243504

Le Nouvele Observateur, 12 ian. 2012, "Les Français et les droits des couples homsexuels",

http://www.scribd.com/doc/120098125/56-des-Francais-favorables-au-mariage-des-couples-homosexuels

The Economist, 6 apr. 2013, "France's beleaguered president. Down and out in Paris...", http://www.economist.com/news/leaders/21575758-fran%C3%A7ois-hollande-can-still-resuscitate-his-presidencybut-he-must-tell-french-truth-down

The Economist, 12 nov. 2011, "Europe's big two. The Nico and Angela show. Is Europe run by France and Germany, or by Germany alone?", http://www.economist.com/node/21536868

The Economist, 4 feb. 2012, "France's presidential election. Hey, big spender ...", http://www.economist.com/node/21546015

CNN, 11 apr. 2013, "Hollande fights back in tax evasion scandal", http://edition.cnn.com/2013/04/11/opinion/opinion-poirier-french-tax-evasion-scandal

Sursă: Blog - Radu Baltasiu

De ce căsătoria homosexuală este dăunătoare și de ce ar trebui să ne opunem acesteia?

Tg. Jiu, Coloana Infinitului, Fotograf: Cezar Machidon

      

     1. Nu este căsătorie

Dacă numim ceva căsătorie, aceasta nu înseamnă că acel lucru este căsătorie. Căsătoria a fost, dintotdeauna, un acord între un bărbat şi o femeie, acord care, prin natura sa, este rânduit către procrearea şi educarea copiilor şi unitatea şi bunăstarea soţilor.

Cei ce promovează căsătoria între persoane de acelaşi sex propun ceva cu totul diferit. Ei propun unirea dintre doi bărbaţi sau două femei. Acest lucru neagă diferenţele biologice, fiziologice şi psihologice, care sunt evidente, între bărbaţi şi femei, diferenţe care îşi află completarea în căsătorie. De asemenea, ei neagă scopul principal, specific, al căsătoriei: perpetuarea rasei umane şi creşterea copiilor. Două lucruri care sunt total diferite nu pot fi considerate ca fiind unul şi acelaşi lucru.

2. Încalcă legea naturală

Comportamentul homosexual nu este înnăscut. Pentru a obţine susţinere, activiştii homosexuali exploatează mitul existenţei unei gene gay; în consecinţă, comportamentul homosexual ar fi inevitabil şi de neschimbat. Studii cărora mijloacele de comunicare în masă le-au făcut reclamă şi care dau impresia că ar exista o genă gay nu au fost confirmate de comunitatea ştiinţifică şi înşişi cercetătorii au declarat că studiile lor nu sunt concludente. Dovezile disponibile în prezent sugerează că identitatea sexuală este determinată de influenţe de mediu, familie şi factori personali.

Căsătoria nu este un contract social între două fiinţe umane. Este o relaţie care îşi are rădăcinile în natura umană şi, în consecinţă, este guvernată de legea naturală.

Preceptul cel mai elementar al legii naturale este că binele trebuie făcut şi urmărit, iar răul trebuie evitat. Prin raţiunea sa naturală, omul poate să-şi dea seama de ceea ce este bine sau rău din punct de vedere moral. În consecinţă, poate să cunoască finalitatea sau scopul fiecărui act al său şi să-şi dea seama că, din punct de vedere moral, este rău să transforme mijloacele care îl ajută să îndeplinească un act în scopul acelui act.

Orice situaţie care instituţionalizează ocolirea prin înşelăciune a scopului actului sexual încalcă legea naturală şi norma obiectivă a moralităţii.

Având în vedere că îşi are rădăcina în natura umană, legea naturală este universală şi neschimbătoare. Ea se aplică întregii rase umane, în mod egal. Sfântul Pavel afirmă, în epistola sa către romani, că legea naturală este înscrisă în inima fiecărui om (Romani 2:14-15).

3. Îi refuză copilului fie un tată, fie o mamă

Literalmente, sute de studii arată că este în interesul suprem al copilului să fie crescut de tatăl şi de mama sa, părinţii lui naturali. Am învăţat, văzând urmările divorţului, că guvernul nu poate să creeze niciodată suficiente programe sociale care să compenseze lipsa mamei sau a tatălui.

Situaţia nefericită a acestor copii ar deveni normă pentru toţi copiii crescuţi de două persoane de acelaşi sex. Un copil aflat într-o astfel de căsătorie va fi întotdeauna lipsit fie de mama naturală, fie de tatăl natural. Va fi crescut de o parte care nu are nici o legătură de sânge cu el. Va fi întotdeauna lipsit de un model a ceea ce înseamnă să fi mamă sau tată.

Căsătoria între părinţi de acelaşi sex ignoră interesul copilului.

4. Validează şi promovează homosexualitatea ca stil de viaţă

În numele „familiei”, căsătoria între parteneri de acelaşi sex serveşte la validarea nu numai a unor asemenea uniuni, dar şi a modului de viaţă homosexual în totalitatea sa, în toate variantele sale bisexuale şi transsexuale.

Legile civile sunt principii care dau structură vieţii omului în societate. În această calitate, ele joacă un rol foarte important şi, uneori, decisiv în influenţarea şabloanelor de gândire şi comportament.

Ele modelează viaţa societăţii în plan exterior, dar, de asemenea, modifică profund percepţia tuturor şi evaluarea modului de comportare.

Recunoaşterea legală a căsătoriei între parteneri de acelaşi sex ar crea, în mod evident, confuzie în privinţa anumitor valori morale fundamentale, ar scădea valoarea căsătoriei tradiţionale şi ar slăbi moralitatea publică.

5. Ar transforma un rău moral într-un drept civil

Activiştii homosexuali prezintă argumentul în favoarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex ca pe o problemă de drepturi civile, asemănătoare cu lupta pentru egalitate rasială din perioada anilor 1960. Acest argument este fals.

În primul rând, comportamentul sexual şi rasa sunt realităţi diferite prin esenţa lor. Un bărbat şi o femeie care doresc să se căsătorească pot să fie diferiţi în privinţa caracteristicilor lor: unul poate să fie negru şi celălalt alb; unul poate să fie bogat şi celalalt sărac; sau unul înalt şi celălalt scund. Nici una dintre aceste diferenţe nu constituie un obstacol insurmontabil în calea căsătoriei. Cele două persoane continuă să fie un bărbat şi o femeie şi, astfel, cerinţele naturii sunt respectate.

Căsătoria între două persoane de acelaşi sex se opune naturii. Două persoane de acelaşi sex, indiferent de rasa, averea, poziţia, educaţia sau faima lor, nu vor fi niciodată capabile să se căsătorească, din cauza unei imposibilităţi biologice de netrecut. În al doilea rând, trăsăturile rasiale moştenite şi care nu pot fi schimbate nu pot fi comparate cu un comportament care nu este genetic şi care poate fi schimbat. Pur şi simplu, nu există o analogie între căsătoria între un bărbat şi o femeie de rase diferite şi căsătoria între două persoane de acelaşi sex.

6. Nu creează o familie, ci o uniune care e inerent sterilă

Căsătoria tradiţională este de obicei atât de fecundă încât cei care ar dori să-i împiedice scopul trebuie să înşele natura pentru a împiedica naşterea de copii, folosind contracepţia. Această căsătorie tinde în mod natural să creeze familii.

În opoziţie cu aceasta, căsătoria între persoane de acelaşi sex este sterilă. Dacă „soţii” vor un copil, ei trebuie să ocolească natura folosind mijloace artificiale sau un înlocuitor. Tendinţa naturală a unei astfel de însoţiri nu este să creeze familii.

De aceea, nu putem să numim căsătorie uniunea dintre persoane de acelaşi sex şi să-i acordăm drepturile sociale rezervate adevăratei căsătorii.

7. Anulează scopul statului de a acorda drepturi sociale căsătoriei

Unul dintre motivele principale pentru care statul acorda căsătoriei numeroase drepturi sociale este acela că, prin însăşi natura şi configuraţia ei, căsătoria creează condiţiile normale pentru o atmosferă stabilă, afectuoasă şi morală benefică creşterii copiilor – toţi rezultat al afecţiunii reciproce dintre părinţi. Aceasta ajută la perpetuarea şi întărirea societăţii, în interesul evident al statului.

Căsătoria homosexuală nu oferă astfel de condiţii. Scopul ei principal, vorbind în mod obiectiv, este satisfacţia personală a două persoane a căror uniune este sterilă prin natura sa. De aceea, nu are dreptul la protecţia pe care statul o acordă căsătoriei.

8. Impune acceptarea de către întreaga societate

Prin legalizarea căsătoriei, statul devine promotorul oficial şi activ al acesteia. Statul le cere oficialităţilor publice să oficieze noile ceremonii civile, ordonă şcolilor să le predea copiilor „normalitatea” acestei căsătorii şi pedepseşte pe orice funcţionar public care îşi exprimă dezaprobarea.

În sfera privată, părinţii care obiectează îşi vor vedea copiii expuşi mai mult ca niciodată acestei noi „moralităţi”, firmele care oferă servicii pentru nunţi vor fi forţate să le pună la dispoziţia uniunilor de acelaşi sex iar proprietarii care închiriază apartamente vor trebui să accepte cupluri de acelaşi sex drept chiriaşi. În caz contrar, toţi vor fi acţionaţi în instanţă pentru discriminare. Unele dintre aceste lucruri deja se petrec în unele ţări1. În anul 2005, compania Tarom a fost amendată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru că nu a acordat avantajele unei oferte de Ziua Îndrăgostiţilor unei perechi de homosexuali.

În Marea Britanie, activiştii homosexuali solicită deja guvernului să forţeze bisericile să oficieze căsătorii homosexuale (informaţie actualizată în noiembrie 2011).

În orice situaţie în care căsătoria interferează cu societatea, statul va pretinde ca toţi cetăţenii să-şi trădeze conştiinţa, trecând cu vederea, prin tăcere sau prin faptă, un atac la adresa ordinii naturale şi a moralităţii creştine.

Doi homosexuali din Marea Britanie au dat în judecată pe proprietarii creştini ai unui motel care au refuzat să le închirieze o cameră (http://www.lifesitenews.com/news/two-more-gay-men-sue-owner-of-another-uk-christian-bedbreakfast).

9. Legalizarea căsătoriilor homosexuale deschide uşa legalizării altor comportamente aberante

Aceleaşi argumente folosite pentru a justifica recunoaşterea căsătoriei între persoane de acelaşi sex pot fi folosite pentru a justifica protecţia legală pentru orice practici sexuale sau forme de căsătorie unde există consens. Dacă definiţia heterosexuală a căsătoriei este abandonată, vor rămâne foarte puţine motive pentru care să se refuze statutul de căsătorie în cazul poligamiei, al relaţiilor incestuoase sau pedofile, sau al oricărui alt mod de „legătura de iubire” pe care ar alege-o unii.

În unele ţări occidentale, există deja un curent în favoarea normalizării pedofiliei, curent care urmează o cale asemănătoare pentru legitimizare ca şi în cazul homosexualităţii. Includerea uniunii homosexuale în definiţia căsătoriei nu numai că va degrada această instituţie care a durat de-a lungul vremurilor, dar o va şi goli de conţinut.

10. Este o insultă la adresa lui Dumnezeu

Acesta este motivul cel mai important. Ori de câte ori este încălcată ordinea morală naturală stabilită de Dumnezeu, persoana păcătuieşte şi îl insultă pe Dumnezeu. Este exact ceea ce face căsătoria între persoane de acelaşi sex. În consecinţă, oricine declară că îl iubeşte pe Dumnezeu trebuie să i se opună.

Căsătoria nu este creaţia nici unui stat, ci ea a fost instituită de Dumnezeu în Rai, pentru primii oameni, Adam şi Eva. Aşa cum citim în Facerea 1:27-28: „A făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie. Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: ‘Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi’.”

Acelaşi lucru a fost propovăduit şi de Mântuitorul nostru, Domnul Iisus Hristos: „De la începutul făpturii, bărbat şi femeie i-a făcut Dumnezeu. De aceea va lăsa omul pe tatăl sau şi pe mama sa şi se va lipi de femeia sa.” (Marcu 10:6-7)

Cartea Facerii ne învaţă, de asemenea, cum Dumnezeu a pedepsit Sodoma şi Gomora pentru păcatul homosexualităţii: „Atunci Domnul a slobozit peste Sodoma şi Gomora ploaie de pucioasă şi foc din cer de la Domnul. Şi a stricat cetăţile acestea, toate împrejurimile lor, pe toţi locuitorii cetăţilor şi toate plantele ţinutului aceluia.” (Facerea 19:24-25)

O poziţie principială, nu una personală

Scriind acest material, nu avem nici o intenţie să atacăm sau să denigrăm pe cineva. Faptul că o persoană se opune căsătoriei între persoane de acelaşi sex nu înseamnă că este habotnică sau extremistă. Nu trebuie să se pună semnul egal între refuzul de a accepta homosexualitatea şi ostilitatea la adresa persoanelor homosexuale. Putem să ne opunem comportamentului unei persoane şi, în acelaşi timp, să acceptăm persoana. Toate persoanele merită să fie respectate, dar anumite comportamente nu trebuie încurajate.

În calitate de creştini, avem compasiune şi ne rugăm pentru cei ce se luptă cu ispita şi păcatul homosexualităţii. Ne rugăm pentru cei care cad în acest păcat din cauza slăbiciunii omeneşti, pentru ca Dumnezeu să-i ajute cu harul Său.

Observăm diferenţele care există între aceste persoane care se luptă cu slăbiciunea lor şi care încearcă să o învingă şi cei care transformă păcatul într-un motiv de mândrie şi încearcă să impună stilul lor de viaţă asupra restului societăţii, în opoziţie cu legea naturală.

Afirmăm adevărul despre homosexualitate, despre soluţiile care există pentru cei ce vor să elimine atracţiile homosexuale din viaţa lor (www.homosexualitate.ro) şi facem aceasta în baza drepturile noastre constituţionale la libertatea de exprimare, fără a ţine cont de etichetele pe care ni le-ar putea pune cei ce au o altă opinie asupra acestor lucruri.

Ne opunem argumentelor cu argumente. Argumentelor în favoarea homosexualităţii şi căsătoriei între persoane de acelaşi sex le răspundem cu argumente bazate pe bunul simţ, pe legea naturală şi pe învăţătura creştină.

Viitorul aparţine acelor persoane şi societăţi care sunt profund angajate în favoarea ideilor ancorate în natura umană: bărbaţii şi femeile nu sunt elemente permutabile, sexul are un rost care depăşeşte plăcerea imediată, societatea are nevoie de copii, copiii au nevoie de mame şi de taţi, căsătoria este un cuvânt pentru modul în care ne unim, bărbaţi şi femei, pentru a face din viitor o realitate.

Un material realizat de Alianța Familiilor din România

Deputatul Maria Stavrositu: "Educaţia morală este primită şi la şcoală, dar este întărită de Biserică"

Deputatul Maria Stavrositu a participat la dezbaterea privind includerea drepturilor copilului în programele politice ale principalelor partide politice din România. Evenimentul a fost organizat de Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), sub Înaltul Patronaj al Subcomisiei pentru Drepturile Copilului din cadrul Camerei Deputaţilor, ce a avut loc în data de 23 octombrie, la Palatul Parlamentului, transmite Infostar.

Preocupaţi de situaţia drepturilor copilului în România, şi conştienţi de riscurile pe care nerespectarea drepturilor acestora, le are asupra întregii societăţi, organizatorii evenimentului alături de un număr de specialişti din domeniul drepturilor copilului, membri ai Consiliului Director al FONPC şi reprezentanţi ai principalelor partide politice din România, au dezbătut pe tema creării unui  parteneriat în scopul  ameliorării modalităţii de  implementare ai drepturilor copilului.

Printre invitaţi, s-au prezentat la dezbatere, nume sonore precum: deputatul Maria Stavrositu, Sulfina Barbu, Mariana Câmpeanu, şi Cristina Pocora.

Deputatul Maria Stavrositu a avut o intervenţie în cadrul dezbaterii, prin care şi-a declarat sprijinul în concretizarea acestei iniţiative şi a contribuit cu idei pentru implementarea acesteia. Maria Stavrositu a felicitat societatea civilă, pentru materialul pus la dispoziţie oamenilor politici, un material atât de util, şi totodată a propus consultarea şi implicarea unui nou partener, şi anume Biserica. Deputatul a declarat că: “educaţia morală este primită şi la şcoală, însă este întărită de Biserică. Instituţia Bisericii, poate avea rolul de partener reprezentând factorul cunoscator al problemelor sociale din interiorul comunităţilor de proximitate. Preoţii au o legătură strânsă cu cea mai mare parte a comunităţii, şi adesea sunt nu numai tămăduitori ai sufletului, dar şi personaje active în găsirea de soluţii concrete pentru copii aflaţi în dificultate.”

În elaborarea propunerilor, s-au avut în vedere atât politici/ tendinţe în plan european, cât şi situaţia şi nevoile din planul naţional privind respectarea drepturilor copilului, având ca bază experienţa în domeniu a membrilor Federaţiei ( alcătuit dintr-un număr de peste 100 ONG-uri).

La finalul acestei întâlniri FONPC a încheiat un pact cu partidele politice, în vederea includerii a cel puţin 5 priorităţi din domeniul drepturilor copilului în programul de guvernare şi agenda electorală.

Sursă: E-reporter

Zi istorică în România pentru drepturile copiilor născuți. Când va fi o astfel de zi și pentru drepturile copiilor încă nenăscuți?

Societatea civilă a repurtat ieri, 23 octombrie 2012, la Palatul Parlamentului, un succes neimaginat pentru aceste vremuri. Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) a semnat împreună cu principalele partide politice din România - PSD, PNL, PDL, UDMR şi PRM - , un pact cu privire la promovarea şi protecţia drepturilor copilului, prin care acestea se angajează să preia în agendele electorale şi programele de guvernare cel puţin cinci dintre propunerile făcute de către cele 96 de ONG-uri membre ale FONPC. În plus, reprezentantul Partidului Conservator a declarat disponibilitatea acestei formaţiuni politice de a analiza propunerile FONPC.

Semnare pactului a avut loc în cadrul evenimentului organizat de FONPC sub Înaltul Patronaj al Subcomisiei pentru Drepturile Copilului din cadrul Camerei Deputaţilor.  FONPC a adus la aceeaşi masă pincipalele partide politice din Romania - PSD, PNL, PDL, UDMR, PC şi PRM -, pentru a le prezenta 15 priorităţi din domeniul drepturilor copilului. 

Preşedintele FONPC, Bogdan Simion, a declarat: „Toate cele 15 propuneri prezentate sunt importante şi este dificil ca un partid politic să poată să şi le asume pe toate, însă, totodată, este pentru prima oară când Federaţia s-a bucurat de deschiderea aproape unanimă a partidelor politice de a semna un astfel de pact. Acest lucru ne face să sperăm că drepturile copilului pot să devină transpartinice, pentru că, indiferent cine guvernează România, trebuie să aibă drepturile copilului ca prioritate".

În cadrul întâlnirii de ieri, 23 octombrie, cele cinci partide politice şi-au luat angajamentul ca fiecare să preia cel puţin cinci dintre problemele identificate de specialiştii FONPC, în privinţa respectării drepturilor copilului pentru a le introduce atât în agenda pentru campania electorală, cât şi în programul de guvernare. În teremn de 15 zile, partidele politice vor transmite către FONPC care au fost priorităţile alese.

Federaţia s-a angajat să completeze cele 15 propuneri şi cu altele extrem de importante care au fost aduse în dezbatere la întâlnirea comună între membrii FONPC şi reprezentanţii partidelor politice.

      

Partidele politice au cerut Federaţiei să monitorizeze punerea în aplicare în următorii cinci ani a acestor priorităţi şi să invite, după alegeri, partidele de la guvernare pentru a le sublinia importanţa implementării acestora. FONPC şi-a luat angajamentul public de a fi un monitor al respectării drepturilor copilului în România.

Sursă: FONPC

Adunarea anuală ProVita la Mănăstirea Căşiel

Membrii organizaţiilor ortodoxe ProVita din România s-au reunit în aceste zile la Mănăstirea “Înălţarea Sfintei Cruci” de la Căşiel.

Cea de-a 11-a ediţie a Adunării generale anuale se desfăşoară în perioada 18-20 octombrie 2012, iar la acest eveniment participă atât reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române, ai asociaţiilor studenţilor creştini ortodocşi din ţară, cât şi beneficiari, informează Ziarul Lumina, Ediţia de Transilvania.

În cadrul reuniunii sunt prezentate şi discutate anumite aspecte ale problemelor actuale care periclitează familia creştină. Printre subiectele abordate se află şi tema drepturilor copilului la sănătate şi educaţie.

'Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul acesta ca fiind Anul omagial al Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor, iar federaţia şi-a propus, în cadrul adunării generale, câteva dezbateri pe aceste teme, lucrările fiind dedicate anul acesta drepturilor copiilor la sănătate şi educaţie', a spus vicepreşedintele federaţiei, doctor Christa Todea Gross.

Cu această ocazie sunt prezentate toate activităţile de până acum ale asociaţiei, dar şi proiecte de viitor, precum intensificarea colaborării cu alte organizaţii şi creştini ortodocşi din ţară care au activitate ProVita, implicarea în educaţia premaritală a tinerilor, combaterea programelor de educaţie sexuală introduse în şcolile din ţară, dreptul pacientului la consimţământul informat, o prevenire corectă a bolilor, combaterea unor prevenţii care îmbolnăvesc, şi altele, după cum a mai arătat Christa Todea Gross. 

Sursă: Ziarul Lumina