Egumenul Anastasie de la Catedrala Veche m-a sfătuit să scriu despre
binecuvântarea pe care a primit-o fiul meu.
S-a întâmplat în 1983. Christopher, care atunci avea trei ani, s-a dus la
un medic ORL-ist pentru o problemă la urechi; acesta a descoperit că-şi
pierduse auzul în proporţie de treizeci la sută, din cauza unei acumulări de
lichid în spatele timpanului cauzată de o serie de infecţii la ureche. Auzul
lui slăbit a contribuit la o încetinire a procesului de învăţare a vorbirii. S-a
hotărât o operaţie pentru extragerea lichidului şi implantarea unor tuburi.
În acea primăvară, cei doi fii mai mari ai mei (de zece şi doisprezece ani)
se duseseră să-l viziteze pe Egumenul Anastasie în San Francisco. Fratele
Iacov, ajutorul Părintelui Anastasie, le-a arătat mormântul Arhiepiscopului
Ioan, iar ei au adus acasă untdelemn din candela de la mormânt. L-am uns pe
Christopher cu untdelemn înainte de vizita lui la logoped şi iarăşi cu două
zile înainte de operaţie, rostind cuvintele: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui
Dumnezeu, pentru rugăciunile vrednicului de pomenire Arhiepiscop Ioan, vindecă
urechile fiului meu Christopher”.
A doua zi, lui Christopher i s-a făcut analizele finale de dinainte de
operaţie. Doctorii au constatat că urechile lui se vindecaseră! Nu mai exista
nici o slăbire a auzului şi tot lichidul dispăruse. Operaţia a fost anulată.
Pentru noi a fost o uşurare imensă, dar am fost mult mai uimiţi de ceea ce ne-a
spus Christopher: „Acel om mi-a făcut bine urechile”. A repetat aceasta de
câteva ori. Odată, după nişte rugăciuni pe care le încheia cu cuvintele: „Îţi
mulţumesc că mi-ai făcut bine urechile”, am întrebat: „Cine ţi-a făcut bine
urechile?” El a arătat către o carte poştală ilustrată aşezată în colţ alături
de icoane. Şi iar a repetat: „Acel om mi-a făcut bine urechile”. A spus-o atât
de insistent, încât sunt convins că crede în faptul că Sfântul Vlădică Ioan i-a
vindecat urechile. Nu ştiu cum de ştie aceasta, dar o ştie; insistă asupra
acestui lucru, iar noi îl credem. Nu am altă explicaţie; ştiu numai că fiul meu
se simte bine, iar noi suntem şi vom rămâne foarte recunoscători rugăciunilor
pururea-fericitului Arhiepiscop Ioan.
Agape Ketrenos,
Portland, Oregon
Sursă: Familia Ortodoxă
Mijlocire pentru un băiat evreu
O doamnă evreică rusă avea un fiu bolnav şi toată îngrijirea pe care i-o
dădea era zădarnică. Ajunsese aproape de deznădejde. I s-a spus că ruşii aveau
un “Batiuşka Ioann” care slujea la catedrală, prin ale cărui rugăciuni mulţi
primiseră tămăduire. Ea a mers deci la catedrală şi a aşteptat pînă cînd
Fericitul Ioan, terminînd slujbele, pleca. S-a dus la el şi l-a rugat să se
roage pentru fiul ei, căruia se hotărîse să-i spună Mişa [diminutivul rusesc al
numelui Mihail], ca Fericitul Ioan să nu-şi dea seama că este evreu. Fericitul
Ioan s-a uitat doar la ea şi a spus:
- O să mă rog pentru Moise. [adevăratul nume al băiatului]
La puţin timp după aceea băiatul a început să se însănătoşească.
Vsevolod Alexandrovici Reyer
0 comments:
Trimiteți un comentariu