În cadrul
expoziţiei vor figura şi obiecte liturgice din argint care au aparţinut
Mănăstirii Cotroceni - candele, anaforniţă, cruce de mână, alături de strane,
broderii, cărţi vechi, stampe de epocă, manuscrise - Miscelaneu (1682),
Tetraevanghel, (1686), Dioptră sau Oglindă, (1688), Cazanie (1688), Catastif cu
moşiile lui Şerban Cantacuzino, primite ca moştenire (1667), Catastiful averii
lui Şerban Cantacuzino voievod (1680), documente emise de cancelaria
domnitorului Şerban Cantacuzino.
Expoziţia, care va
fi deschisă publicului până pe 13 ianuarie 2014, ilustrează faptul că
domnitorul Şerban Cantacuzino rămâne o personalitate marcantă a timpului său,
aşa cum remarcaseră şi unii dintre contemporani: 'era dotat cu toate acele
prerogative care sunt într-adevăr demne de un mare Principe'.
Voievodul Şerban
Cantacuzino a fost ctitor al Mănăstirii Cotroceni şi ocrotitor al Bisericii,
prin donaţiile şi beneficiile acordate nu doar lăcaşurilor de cult din Ţara
Românească, ci şi celor de la Sfintele Locuri - Muntele Athos, Sfântul Mormânt,
Patriarhiilor din Constantinopol, Ierusalim, Alexandria. A fost iniţiator şi
susţinător al introducerii limbii române în cancelaria domnească şi în Biserică
şi apărător al creştinătăţii, urmărind cu perseverenţă înlăturarea dependenţei
faţă de Imperiul Otoman.
El a susţinut
traducerea şi tipărirea în limba română a principalelor cărţi sfinte,
aducându-şi astfel o contribuţie majoră la transmiterea către credincioşi a
mesajului divin.
Printre cele mai
reprezentative tipărituri din Ţara Românească, apărute între anii 1682 - 1688,
care vor figura în expoziţie amintim: Evanghelie (1682), Apostol (1683), Biblia
(1688) tipărite din iniţiativa şi cu susţinerea financiară a lui Şerban
Cantacuzino. Biblia de la Bucureşti, monument de limbă, credinţă şi cultură, la
realizarea căreia au contribuit cei mai de seamă învăţaţi români şi greci ai
timpului, a fost finalizată în septembrie 1688, chiar în ajunul morţii
domnitorului.
Sursă: Agerpres
0 comments:
Trimiteți un comentariu