BIROUL
DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE ne informează:
Întrucât
Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR) desfăşoară în aceste zile o
campanie agresivă de dezinformare prin mass-media printr-o serie de informaţii
eronate referitoare la sprijinul financiar de la bugetul de Stat pentru Cultele
religioase cu scopul vădit de manipulare a opiniei publice, Patriarhia Română
reaminteşte următoarele:
Statul
român nu plăteşte integral salariile personalului clerical şi neclerical, ci
asigură doar o contribuţie de aproximativ 60% la salariile acestora. Restul
salariilor (comparabile cu cele ale profesorilor din Învăţământul
preuniversitar), impozitele, asigurările de sănătate şi contribuţiile sociale
sunt plătite din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti.
Această
situaţie este consecinţa secularizării averilor bisericeşti de către domnitorul
Alexandru Ioan Cuza (1863), atunci când Biserica a fost deposedată de sursele
de întreţinere, iar Statul român şi-a luat angajamentul de a sprijini de la
bugetul public salarizarea personalului deservent şi întreţinerea lăcaşurilor
de cult. În prezent, cea mai mare parte a proprietăţilor bisericeşti nu au fost
încă retrocedate proprietarilor de drept.
De
remarcat faptul că sumele plătite de unităţile bisericeşti pentru plata
impozitelor şi asigurărilor sociale aferente salariilor personalului deservent
sunt aproximativ egale sau depăşesc valoarea contribuţiilor la salarii primite
de la bugetul de Stat. De exemplu, în
fiecare lună valoarea totală a contribuţiilor la salariile personalului din
Administraţia patriarhală este de 557.472 lei, iar suma plătită de Patriarhia
Română la bugetul de Stat pentru impozitele pe salariile integrale, asigurări
de sănătate şi contribuţii sociale este de 575.087 lei. Oricine poate constata
faptul că ceea ce se primeşte de la bugetul de Stat sub forma sprijinului
salarial se întoarce la bugetul public prin plata impozitelor şi a
contribuţiilor sociale aferente.
Din
cei 14.231 de preoţi şi diaconi ai Bisericii Ortodoxe Române, peste 1.000
sunt salarizaţi exclusiv din fondurile
proprii ale unităţilor bisericeşti, iar aproape 1.500 din cei aproximativ
17.000 de salarizaţi neclericali sunt plătiţi integral de Biserică.
Precizăm
că personalul bisericesc clerical şi neclerical se numără printre categoriile
socio-profesionale din România cu cele mai mici salarii. În numeroase
comunităţi din ţară, în special din mediul rural, din cauza sărăciei şi a
migraţiei în străinătate, preoţii nu mai reuşesc să-şi completeze salariile din
fonduri proprii, pentru majoritatea acestora sprijinul salarial de la bugetul
de Stat reprezentând unicul venit sigur pentru întreţinerea familiei. De
reţinut este şi faptul că anual sumele alocate în bugetul de Stat pentru
cultele religioase reprezintă doar 0, 4 % din buget, adică de peste 10 ori mai
puţin decât sumele alocate pentru învăţământ şi sănătate.
Referitor
la personalul monahal, precizăm că Statul nu plăteşte integral salariile a
10.000 de călugări şi călugăriţe. Din cei aproximativ 8. 500 de călugări şi
călugăriţe ortodocşi, numai stareţul/stareţa şi preotul slujitor din mănăstiri
primesc contribuţie de la bugetul de Stat la salariu, adică doar câteva sute de
persoane.
În
ceea ce priveşte cei aproape 7. 700 profesori de religie, menţionăm faptul că
aceştia au acelaşi statut cu celelalte cadre didactice din învăţământul
românesc şi sunt salarizaţi de Ministerul Educaţiei. În acest sens, considerăm
că prezenţa religiei în programa de învăţământ din şcolile publice este un
drept câştigat de poporul român în Decembrie 1989. De altfel, potrivit
sondajelor şi studiilor sociologice realizate în ultimii 15 ani, majoritatea
românilor apreciază rolul orei de religie în formarea şi educarea tinerei generaţii.
Statul
român nu oferă subvenţii de la bugetul de Stat pentru opera social-filantropică
a Bisericii! Cele aproximativ 55 de milioane de lei folosite în anul 2011 de
Biserica Ortodoxă Română pentru susţinerea celor aproximativ 700 de instituţii
social-filantropice destinate tuturor categoriile sociale defavorizate de care
beneficiază în mod constant aproape un milion de români săraci provin exclusiv
din fonduri proprii şi donaţii ale credincioşilor.
În
acelaşi timp, Patriarhia Română şi alte eparhii din ţară derulează cu succes
programe social-educaţionale la nivel naţional din fonduri europene (Hristos
împărtăşit copiilor, Alege şcoala! etc.) ai căror beneficiari sunt zeci de mii
de copii, adolescenţi şi tineri, iar la nivel local există numeroase proiecte
sociale derulate de eparhii în parteneriat cu autorităţile locale şi alte
ONG-uri.
Pentru
corecta informare a opiniei publice, precizăm faptul că, potrivit Codului
fiscal (art 15, alin. f), cultele religioase sunt scutite de la plata impozitului
pe profit pentru: venituri obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor
şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, venituri obţinute
din chirii, alte venituri obţinute din activităţi economice, venituri din
despăgubiri în formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii
prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu
condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent şi/sau în anii
următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru
lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi
a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume
propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile
legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit ale cultelor
religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi
regimul general al cultelor.” Această prevedere din Codul fiscal se
fundamentează pe art. 29, alin. 5 din Constituţia României, dezvoltat în Legea
cultelor nr. 489/2006, unde se menţionează: Statul român recunoaşte cultelor
rolul spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat
social, precum şi statutul lor de factori ai păcii sociale (art. 7 alin. 1);
Autorităţile publice cooperează cu cultele în domeniile de interes comun şi
sprijină activitatea acestora. (art. 9 alin. 3).
Trebuie
menţionat că în momentul elaborării Codului fiscal, ţinănd cont de faptul că
cea mai mare parte a proprietăţilor bisericeşti nu a fost încă retrocedată
Bisericii, legiuitorul a avut în vedere identificarea unor surse de finanţare
pentru întreţinerea lăcaşurilor de cult şi a celorlalte clădiri bisericeşti,
precum şi a lucrării social-filantropice şi educaţionale desfăşurată de Culte
în beneficiul populaţiei, care este incomparabil mai amplă şi eficientă decât
cea a ONG-urilor. De altfel, în toate
ţările europene există facilităţi fiscale pentru Culte condiţionate de
folosirea fondurilor strict pentru activitatea specifică desfăşurată în
societate.
În
acelaşi timp, pentru activităţile economice desfăşurate prin societăţi
comerciale, Cultele plătesc taxe şi impozite potrivit legislaţiei în vigoare
asemenea tuturor agenţilor economici din ţara noastră.
În
România, potrivit statisticilor oficiale, sunt 20.240 de şcoli cu personalitate
juridică şi arondate, iar nu 4. 700 de şcoli aşa cum dezinformează
reprezentanţii asociaţiei seculare, adică de peste 4 ori mai multe instituţii
de învăţământ. Dacă astăzi în România se închid spitale şi şcoli, aceasta se
întâmplă nu din cauza Bisericii Ortodoxe Române, ci ca urmare a scăderii
numărului populaţiei, inclusiv a celei şcolare.
Sursă: Basilica
0 comments:
Trimiteți un comentariu