Mănăstirea Putna
Mănăstirea
Putna a înaintat recent, la 15 ianuarie 2013, la Parchetele de pe lângă
Judecătoria Suceava respectiv Curtea de Apel Suceava, două plângeri penale
împotriva a patru magistraţi de la Tribunalul Suceava şi a trei jurişti ai DGFP
Suceava pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi neglijenţă în
serviciu (art. 246, 249 Cod Penal). Precum se ştie, de un an de zile DGFP
Suceava îi contestă Mănăstirii Putna proprietatea asupra propriului teren dat
de Sf. Ştefan cel Mare (vatra mănăstirii de 14 ha care cuprinde biserica,
muzeul, chiliile, gospodăria şi dependinţele anexe), şi care a fost câştigat
irevocabil de mănăstire prin decizia unui complet de trei judecători ai
Tribunalului Suceava din 1 iulie 2011. Însă alţi patru judecători ai Tribunalului
Suceava, care se ocupă de contestaţia ulterioară făcută de DGFP Suceava, au
judecat cauza într-o manieră absolut abuzivă şi arbitrară faţă de Mănăstirea
Putna, respingând practic toate probele şi excepţiile depuse la dosar de
avocatul Mănăstirii Putna.
Cei patru judecători au admis în mod cu totul
nejustificat contestaţia tardivă depusă de DGFP Suceava (la aproape cinci luni
după expirarea termenului), au refuzat să ia act de probele depuse la dosar
care demonstrau că reprezentanţii DGFP au minţit în privinţa necunoaşterii
hotărârii Putnei, au respins şi posibilitatea aflării adevărului prin
interogatoriu, şi, în cele din urmă, au lăsat mână liberă juristului DGFP să
invoce fel şi fel de argumente inadmisibile şi aberante împotriva Mănăstirii
Putna. De exemplu, s-a spus din nou că Mănăstirea Putna trebuia să plătească
taxă de timbru în proces, sub pretextul că „nu are calitatea de cult religios
recunoscut în România”, deşi Legea Cultelor şi Statutul BOR prevăd în mod clar
că mănăstirile sunt unităţi de cult cu personalitate juridică şi sunt parte
integrantă a Bisericii Ortodoxe Române. Până în momentul de faţă, judecătorii
de la Tribunalul Suceava au ignorat toate apărările şi probele Putnei, şi sunt
la un pas de a admite contestaţia DGFP la termenul din 22 ianuarie 2013, cu
efectul anulării hotărârii câştigătoare a Putnei din 2011 şi al repornirii
procesului de proprietate de la zero.
În
aceste condiţii, când Mănăstirea Putna îşi vede ameninţată proprietatea ei
legitimă şi dreptul la existenţă ca unitate de cult liberă şi recunoscută în
România, singura cale spre dreptate rămâne procesul penal împotriva
judecătorilor Tribunalului Suceava şi a juriştilor DGFP Suceava. Mănăstirea
Putna doreşte să fie în pace cu toată lumea precum şi cu instituţiile statului
român, iar o Direcţie de Finanţe şi un Tribunal sunt instituţii bune şi
necesare într-un stat de drept. Dar trebuie ca şi ele să dorească pacea. Sf.
Apostol Pavel îndeamnă la rândul său: „Dacă se poate, pe cât stă în puterea
voastră, trăiţi în bună pace cu toţi oamenii” (Rom. 12, 18). Însă în cazul de
faţă nu poate fi pace atâta vreme cât reprezentanţii instituţiilor amintite
şi-au dat mâna la un abuz şi o fărădelege, şi vor să scoată Mănăstirea Putna
din vatra ei legitimă. Trebuie să se ştie că noi nu căutăm să ne îmbogăţim, şi
nu cerem decât să fim lăsaţi în bună pace pe terenul de 14 ha pe care stăm
neîntrerupt de 544 de ani, prin mila lui Dumnezeu şi dania Sf. Ştefan cel Mare.
Ne aflăm în legitimă apărare pentru proprietatea noastră dreaptă şi pentru
existenţa noastră liberă, şi chemăm pe toţi românii cu frica lui Dumnezeu să
fie moral şi sufleteşte alături de noi!
Stareţul
Mănăstirii Putna,
Arhimandrit
Melchisedec Velnic cu obştea,
16
ianuarie 2013
Sursă: Mănăstirea Putna
0 comments:
Trimiteți un comentariu