Preotul Mihail Jar, devenit episcopul Longhin de Bănceni
FOTO Captură Realitatea TV
Episcopul Longhin a devenit
un model de viaţă pentru iniţiativa de a întemeia pe lângă mănăstirea din
Bănceni, un aşezământ unde are grijă de 400 copii. Mai multe de jumătate dintre
aceştia sunt copii cu grave dizabilităţi sau SIDA.
Prelatul bucovinean,
declarat erou al Ucrainei, vine în vizită la Constanţa, unde va susţine o
conferinţă publică pe tema „Copiii, calea spre Hristos“.
Vizita la Constanţa
Episcopul Loghin de Bănceni
este oaspetele Arhiepiscopiei Tomisului. El a fost invitat să slujească Sfânta
Liturghie în ziua de duminică, 10 februarie, la biserica Sf. Haralambie de pe
Bulevardul Tomis nr. 301.
Aici vor fi aduse spre
închinare moaştele Sfântului Serafim de Sarov, ale Sf. Longhin şi ale Sf.
Haralambie.
În aceeaşi zi, de la ora
17.00, episcopul Longhin va susţine conferinţa „Copiii, calea spre
Hristos“, la Casa de Cultură din
Constanţa. Intrarea este liberă.
Povestea impresionantă a
părintelui Mihail Jar, devenit episcopul Longhin de Bănceni
Longhin este numele de
episcop al părintelui Mihail Jar, preot ortodox român din Ucraina. El a
întemeiat o mănăstire la Bănceni, un sat românesc cu 900 suflete, aflat la 7
kilometri de graniţă cu România şi la 20 de kilometri de Cernăuţi.
Site-ul crestinortodox.ro
are detalii despre sufletul comunităţii de români din Bănceni. În 1994, pe când
slujea ca preot de mir, părintele Jar a început zidirea mănăstirii ajutat numai
de români de ambele părţi ale graniţei. În acelaşi timp, soţia sa a început
ridicarea unei mănăstiri de maici, la Boian.
În anul 2002, părintele Jar
- care a fost la rândul lui copil orfan - a început a zidi şi case pentru
copiii abandonaţi, precum şi pentru cei bolnavi. Ei trăiesc în casele
mănăstirii în satul Molniţa, foarte aproape de Mănăstirea Bănceni (circa doi
kilometri). Locaşul de cult întreţine astfel un adevărat „sat al copiilor“,
fiind „o mănăstire a copiilor“. Minunea de la Bănceni a fost relatată şi de
Realitatea TV.
Călugării de la Bănceni se
declară români şi vorbesc numai româneşte, limbă în care săvârşesc şi Sfânta
Liturghie. Într-un mic paraclis din incinta mănăstirii, Psaltirea se citeşte
neîncetat.
„Aici nu era nimic. Acum
există toate lucrurile acestea minunate pe care Dumnezeu Însuşi le-a făcut. S-a
început cu câţiva fraţi în mânăstire. Credincioşii noştri, de-aici, din
Bucovina, românii noştri cu inimă mare, au avut toată dragostea să se facă
acest lucru minunat, această mânăstire, pentru românii de-aici şi pentru toată
lumea care vine. Şi aşa, repede, s-au făcut toate, că prin minune. Când nu
avem, Dumnezeu ne trimite“, a declarat prelatul site-ului crestinortodox.ro.
Sursă: Ziarul Adevărul
0 comments:
Trimiteți un comentariu