În
contextul lumii globalizate și postmoderne, ne mai poate influența
identitatea socio-culturală a țăranului român?
O
tradiție culturală nu se mai poate transmite astăzi dacă nu îi
sunt înțelese semnele, gramatica și mesajul. Artele, tradițiile,
obiceiurile țărănești s-au degradat pentru că grupul
socio-cultural care le performa și-a pierdut viziunea despre lume,
nemaiavând temei contextual, dar au continuat să subziste cu texte
culturale neprecizate și incomunicabile. Astfel, arta populară,
costumul tradițional, cântecul, au fost scoase din contextul
sărbătorilor și obiceiurile, devenind simple valori de schimb.
Autorul
folosește analiza cultural semiotică pentru a descrie semnele și
codurile, în vederea transmiterii mesajului cultural și eliberării
sensului acestuia. El spune că orice text cultural care nu poate fi
lecturat ca o narațiune cosmologică, generând o viziune asupra
lumii, alunecă la marginea nonculturii sau a kitsch-ului.
Folosind
folclorul literar, “Taina Cerului- Astronomie și folclor” este o
lectură a cerului tradițional românesc din perspectiva arhaică a
țăranului român.
Dumnezeu
dintru-nceputu/ Toată lumea o făcutu/ Și ceriu l-o ridicatu/ Pe
patru stâlpi de argintu/ Și frumos l-ompodobitu/ Tăt cu stele
mânânțele/ Și cu luna cu lumina/ Soarele cu razele…(colindă)
Taina
Mării Negre stabilește o legătură între colindele românești
care au ca temă marea și descoperirile contemporane de arheologie
marină. Folosind o antologie de texte, autorul încearcă să
demonstreze că Marea Neagră a avut un rol important în dinamica
civilizației și culturii românești tradiționale care a rămas în
memoria țăranilor fiind prezentă și azi în texte de colindă.
Vine
marea cât de mare/ Dar de mare margini n-are/ Dar de lină țărmuri
mână/ Dar de tăt cine-o adună…(colind din Maramureș)
“Bucuria
aceasta pe care o ai când îmbraci un costum popular, te face să te
simți într-adevăr un om mai puternic, mai motivat, mai legat de
începuturile tale. Vedeți, în știință, căutarea principiilor
este un lucru fundamental. O știință se dezagregă dacă nu ține
legătura cu propozițiile sale prime. Așa este și cu un neam, cu
un popor, iar principiile noastre merg adânc în preistorie.
Folclorul este vârful aisbergului care s-a păstrat la lumina zilei
și cred că acesta este motivul pentru care simțim noi puterea
folclorului, atunci când il facem, bineînțeles, cu tot arsenalul
lui hermeneutic. Intrăm în comunicare cu niște filoane de viață
care merg până la originile noastre.” (Ioan Sorin Apan)
“Tot
ce făcea Sorin era ieşit din comun, cînd nu era direct
senzaţional. Fondul profund al fiinţei sale era nerăbdarea.
De
aici puterea seducătoare a excentricităţii sale, de aici
imperativul de a realiza imediat ceea ce se profila ca imposibil de
realizat: şi, desigur, preferinţa pentru soluţiile de forţă,
acelea care să confere actului, împreună cu strălucirea,
eficacitatea sa imediată. Sorin era fascinat de propria sa credinţă
în posibilitatea imediatului magic, căruia îi jertfea orice,
inteligenţă, bun-simţ, prudenţă, prietenie. Credinţei în
adevărul creştinismului Sorin i-a jertfit totul: a făcut şi
sacrificiul cel mai enigmatic dintre toate, cel mai dureros,
sacrificiul superbei sale inteligenţe.” (Horia-Roman Patapievici,
Zbor în bătaia săgeții)
Ioan
Sorin Apan (1957-2012) a fost profesor de fizică, religie, etnolog,
pictor. A înființat la liceele la care a profesat adevărate centre
culturale pentru cunoașterea culturii tradiționale. Toate
generațiile de elevi s-au bucurat să descopere alături de el
colindatul, meșteșuguri ca pictura pe sticlă, încondeiatul
ouălor, sculptura, dar și reconstituiri ale vechilor obiceiuri ca
Sânzienele sau Cununa Secerișului. Taina Cerului și Taina Mării
Negre au fost publicate pentru prima dată acum 12 ani.
Sursa:
Irina Apan
0 comments:
Trimiteți un comentariu