Cum se vede din Basarabia unirea cu România?

foto: Serafim Ciobanu(Orthphoto)

Problema unirii Basarabiei cu România a fost și este una actuală pentru mine. Unchiul meu, Ion Moraru, a fost condamnat la ani grei de temniță în Siberia pentru atitudinea sa unionistă, iar o altă rudă pe linie paternă, Vasile Vâșcu, a fost condamnat la 14 ani de închisoare pentru că în 1984, în calitate de prim-vicepriministru al RSSM, a pus problema retrocedării sudului și nordului Basarabiei și a includerii grafiei latine în învățământ.

Cu regret constat că noi nu am știut să păstrăm moștenirea transmisă de generația Sfatului Țării. Consider că Republica Moldova a avut o ocazie istorică de a se uni cu România la începutul anilor ’90 dar, din varii motive, această ocazie istorică nu a fost exploatată. Astăzi însă, o eventuală unire a Basarabiei cu România ar întâlni o serie de dificultăți. Unirea se face sub mai multe aspecte, iar actul politic ar trebui să încununeze aceste năzuințe.

Din punct de vedere cultural se observă o intensificare timidă a colaborării celor două maluri ale Prutului. În ultimul timp, în librăriile de la Chișinău au apărut tot mai multe publicații românești. Prin intermediul Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni sunt finanțate zeci de proiecte culturale în fiecare an, se organizează diferite școli de vară la care sunt invitați tineri din Republica Moldova, anual statul român oferă burse pentru studenții basarabeni care vor să studieze în România etc. Un alt moment important, care a avut drept scop apropierea celor două maluri ale Prutului, a fost deschiderea Institutului Cultural Român de la Chișinău. În ultimii ani acest institut a reușit să organizeze o serie de evenimente unioniste sub aspect cultural (conferințe, expoziții, burse etc.). Concomitent, în Republica Moldova s-au ridicat tot mai multe monumente, busturi, troițe și plăci comemorative pentru diferite personalități din perioada interbelică, fapt care vorbește de asemenea despre o năzuință unionistă a basarabenilor.

 Un aspect dureros, dar destul de important în „marșul” spre unire îl constituie cel bisericesc. La nivelul Mitropoliei Basarabiei nu se întreprinde practic nicio acțiune în acest sens și aceasta în pofida faptului că mulți preoți și ierarhi din România iubesc Basarabia. Cărțile religioase lipsesc din librării, în instituțiile de învățământ nu ajunge nicio publicație românească, Ziarul Lumina este un lux pentru un creștin de la Chișinău, iar preoții din România cu greu pot ajunge sa conferențieze în Basarabia. Românii din Basarabia nu cunosc cine a fost IPS Gurie Grosu sau IPS Visarion Puiu, IPS Iosif Naniescu sau abia dacă au auzit de Sofian Boghiu ori Roman Braga. Dacă nu ne cunoaștem propriul trecut, cum am putea să ne raportăm la neamul românesc? Din aceste motive, alături de colegii de la ASCOR și Fundația Vasiliada, am încercat în ultimii ani să înclinăm această balanță în partea opusă. Astfel, în ultimii cinci ani s-au tipărit peste 35.000 de ziare „Studentul Ortodox”, au fost instalate cinci troițe în amintirea unor ierarhi români, au fost aduse și distribuite în școli alte zeci de mii de Ziare Lumina, reviste Familia Ortodoxă, Vestitorul Ortodoxiei, s-au organizat câteva zeci de conferințe cu invitați din România, tinerii din Basarabia au participat la școlile de iarnă de la Mănăstirea Putna și toate acestea cu scopul de a uni sub aspect spiritual Basarabia cu România. Totuși, de multe ori am constatat că fraților noștri de peste Prut le este teamă să facă primul pas, să nu supere pe cineva prin prezența ori prin acțiunile lor, atitudine pe care o consider nu tocmai corectă. Ar trebui să fim mai îndrăzneți.

Sub aspect politic și economic consider că sunt destule bariere, iar cea mai spinoasă este Transnistria. Acest nod gordian poate fi dezlegat doar cu ajutorul bunului Dumnezeu și în urma unei pocăințe colective a neamului românesc. Un act de dreptate istorică a fost făcut de statul român odată cu modificarea Legii cu privire la cetățenie, atunci când basarabenilor li s-a oferit ocazia de a-și redobândi cetățenia română, deși procedura este destul de anevoioasă. La fel este și cu procedura de obținere a vizei de scurtă ședere în România, când trebuie prezentate o serie de acte, inclusiv dovada bancară a deținerii în cont a unei de sume de cel puțin 500 de euro. Toate acestea în condițiile în care pentru obținerea unei vize Schengen în Grecia e suficient să prezinți dovada deținerii în cont a cel puțin 200 de euro. Este îmbucurător faptul că s-au început lucrările la gazoductul Iași – Ungheni, deoarece unirea Basarabiei cu România poate avea loc doar odată cu obținerea independenței energetice a Republicii Moldova. De asemenea, România susține intens parcursul european al Republicii Moldova, care ar putea avea aceeași finalitate.

În final aș vrea să menționez că românii din Basarabia își doresc unirea cu Patria Mamă. Consider că acest lucru nu este imposibil, dar pentru realizarea sa trebuie lichidate neajunsurile amintite mai sus, pentru a crea o voință majoritară în acest sens și un entuziasm național căruia nu-i va putea sta în cale nimic.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Iulian Rusanovschi, născut în Chișinău

 „Basarabia e România” – scrie mare pe pereții și pe gardurile de pe străzile chișinăuiene. Ce bine, îmi zic eu, aici e tot acasă! Dar este oare așa?

Basarabia este România, a fost dintotdeauna, istoric, politic, geografic, dar, totuși, ceva o face să fie altfel. Basarabia nu mai poate fi simplă, ușor de înțeles și de trăit. Poate fi asemănată cu o fetiță simplă de la țară pe care cineva a încercat peste noapte să o transforme în ceva ce nu este. În esență ea este tot simplă, naivă și curată, dar, pe alocuri este îmbrăcată pe deasupra cu haine care se cunoaște că nu sunt ale ei: o fac să arate prea mândră, prea plină de fală, nu i se potrivesc.

 Dacă Basarabia e România de ce nu înțeleg ce vorbește doamna de la tarabă? Ea pare că mă înțelege, dar eu tot nu știu cât trebuie să plătesc. De ce nu știu cum să mă port nici la nunți, nici la cumetrii, deși am participat la ele și acasă? De ce nici măcar jocurile de copii mici nu le recunosc de pe buzele mamelor? Dacă Basarabia e România, de ce se pot ține polemici ore întregi pe această temă?

Curios e că perspectiva se poate schimba de pe o zi pe alta. Da, Basarabia e România. Astăzi am vorbit liber cu o colegă de facultate și ne-am înțeles foarte bine, am fost la ședința săptămânală ASCOR, unde s-a vorbit de România și de românism, despre istorie și despre cultură și i-am simțit de o sută de ori mai sinceri și mai adevărați decât toți profesorii de istorie pe care i-am avut în liceu. Am intrat pe poarta bisericii și mi s-a oferit o iconiță cu Învierea Mântuitorului împreună cu tricolorul, mi s-a oferit o carte de poezii pline de trăiri și dorințe de recunoaștere a adevăratei identități.

Basarabia își dorește unirea cu România; de fapt, din multe privințe ea este unită cu România, rămâne să se schimbe de acele haine care nu i se potrivesc, ca să putem citi pe orice colțișor din Chișinău: „Basarabia este România”.

Andreea Rusanovschi, născută în Bacău

Sursă: Revista Cuvinte către tineri 2014

„Mesaj către politicieni: Preţuiţi viaţa!“ – Florin Ioniţă, Marşul pentru viaţă 2014, Târgoviște

Pe 22 și 23 martie 2014, în orașele României are loc Marşul pentru Viaţă 2014, manifestare organizată de asociaţiile care apără viaţa copiilor nenăscuţi şi valorile familiei. Tema ediţiei din acest an a Marşului pentru Viaţă este responsabilitatea, cu accent pe adopţie, pe care participanţii o propun ca soluţie responsabilă şi constructivă în caz de sarcină nedorită sau, pur şi simplu, ca modalitate de a oferi o şansă mai bună unui copil dintr-o familie care nu are posibilitatea să îl crească. Pentru că evenimentul va fi prilej pentru acţiuni diverse şi ample pe tot parcursul Săptămânii pentru viață, 19-25 martie, i-am întrebat pe organizatorii din ţară ce program au pregătit cu această ocazie şi – nu în ultimul rând – cine sunt şi ce-i motivează pe fiecare dintre ei.

Asistentului social Florin Ioniţă, căsătorit şi tată a doi copii, îi place voluntariatul. Ca absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă-Asistenţă Socială, a ales în mod firesc să activeze pentru cauzele apărate de creştinii ortodocşi. Ca membru al Asociaţiei Provita, participă pe parcursul anului la module educative de promovare a Vieţii prin şcoli şi licee, prezentând riscurile practicilor avortive din puncte de vedere diferite – medical, religios, moral, etic.

Ca angajat al Spitalului-Staţiune Pucioasa, din Dâmboviţa, a observat o creştere alarmantă a numărului de avorturi, iar asta l-a determinat să se implice activ în organizarea Marşului pentru Viaţă care are loc anual la Târgovişte.

Rep: Cui adresaţi invitaţia de a participa la Marş şi de ce?

FI: Invitaţia e deschisă oricărui om care promovează VIAŢA, indiferent de vârstă, rasă, sex, ori religie.

Rep: Ce v-a rămas în minte din anii anteriori?

FI: Mi-a rămas în minte receptivitatea oamenilor, a familiilor tinere in special.

Rep: Credeţi că Marşul are ca efect salvarea vieţii vreunui copil nenăscut aflat în pericol?

FI: Dacă Marşul Naţional pune pe gânduri o singură mamă, înseamnă O VIAŢĂ SALVATĂ, iar asta e cel mai important lucru de pe pământ. 

Rep: S-a vorbit despre faptul că în România nu există o cultură a adopţiei. Mamele şi familiile aflate în criză de sarcină sau în situaţii dificile după naştere nu se gândesc să încredinţeze copilul spre adopţie. Nici statul nu prevede adopţia în criza de sarcină, nici societatea nu valorizează actul adopţiei, părinţii adoptivi şi copiii adoptaţi. Ce credeţi că se poate face în această privinţă?

FI: Consider că există o cultură a adopţiei, deoarece lucrez în acest domeniu. Oamenii, în special familiile care nu pot face copii, îşi doresc cu ardoare să adopte un copil, însă, ca de fiecare dată, statul pune bariere mari, printr-o birocraţie ucigătoare şi legi făcute parcă împotriva oamenilor.

Rep: Cunoaşteţi un caz de adopţie care a adus bine în viaţa tuturor celor implicaţi – copilul, părinţi naturali, părinţii adoptivi?

FI: Categoric, o familie sterilă s-a bucurat de adopţia unui nou-născut părăsit de mamă în Maternitatea Pucioasa, al cărui Dosar a fost instrumentat de mine, culminând cu Decizia de la DGASPC Târgovişte.

Rep: În statele occidentale, mai ales în SUA, adopţia este un mod de viaţă. Actori şi cântăreţi celebri adoptă copii, familii obişnuite adoptă un număr foarte mare de copii – uneori chiar mai mare de cinci –, familii care au un copil cu dizabilitate, de exemplu cu Sindrom Down, adoptă alţi copii cu aceeaşi dizabilitate. Cum credeţi că s-ar putea dobândi şi în societatea românească această deprindere nobilă, de a adopta nu doar atunci când o familie nu are copii, ci de a adopta cu gândul la binele unui copil aflat într-o situaţie critică?

FI: Fiecare bine pe care îl facem unui copil are cu siguranţă ecou în Ceruri. Adopţia unui copil, indiferent de situaţia lui actuală, reprezintă cu siguranţă un bine şi – de cele mai multe ori – poate salva căsnicii, familii destrămate si, de ce nu, vieţi.

Rep: Ce reprezintă pentru dumneavoastră bărbatul, ce reprezintă femeia, ce reprezintă copiii?

FI: Fiecare membru are un rol reprezentativ în nucleul de bază a societăţii, iar copiii reprezintă totul – împlinire, bucurie, speranţă – însuşi scopul vieţii oricărei familii creştine.

Rep: Ce le-aţi cere politicienilor să facă pentru a proteja şi a promova viaţa? În condiţiile în care avortul nu ar putea fi total interzis, ce alte instrumente credeţi că avem la îndemână pentru a apăra copiii nenăscuţi?

FI: Dacă, din nefericire, nu vor putea interzice avortul, cel puţin să încurajeze şi chiar să finanţeze campaniile care promovează VIAŢA. E mult mai nobil decât să accepte tacit ori cu indiferenţă creşterea ratei avorturilor, din raţiuni materiale.

Rep: Care este programul manifestărilor prilejuite de Marşul pentru Viaţă în oraşul dumneavoastră?

FI: Programul manifestărilor Asociaţiei PROVITA Târgovişte, cu prilejul MPV 2014, este următorul: 

-Sâmbătă, 22 Martie 2014, ora 11:30: ne strângem pe Platoul „Mihai Viteazu“ din Târgovişte.

-Ora 12:00: pornim Marşul – împărţim pliante, fluturaşi, materiale antiavort.

-Traseul: Platoul „Mihai Viteazu“, în faţa Sindicatelor – Parcul Mitropoliei – Platoul Complex Mondial – Platoul Prefecturii – Monumentul Eroilor – BCR – Catedrala Mitropolitană (aici, cine doreşte, participă la Acatistul Sf. Stelian – Ocrotitorul Copiilor). 

-Organizatori: ASCOR Târgovişte, PROVITA Târgovişte.

-Participanţi: Asociaţia „Literata“Târgovişte, preoţi, medici, elevi şi studenţi.

Rep: Aveţi un mesaj de adăugat?

FI: Mesaj de suflet către politicieni: Dacă aveţi un cuvânt de spus în Parlament, iniţiaţi URGENT demersuri de PROMOVARE, SUSŢINERE şi chiar SPONSORIZARE a acţiunilor noastre comune, care nu vizează altceva decât preţuirea VIEŢII.

8-21 iulie: Tabăra de voluntariat de la Valea Plopului - Ediția a VI-a

Te-ai gândit ce vrei să faci vara asta? Ai dori să trăieşti o experiență unică ajutând pe alții și adăugând un plus de valoare societăţii? Eşti dispus să renunți la comoditate și să pui umărul la ajutorarea centrului social Pro Vita din Valea Plopului? Ai vrea să cunoşti tineri la fel de pasionați și dedicați ca și tine?

Dacă ai răspuns DA, atunci Asociaţia Studenţilor Creştin Ortodocşi Români prin filialele Brașov, București și Timişoara, alături de Asociația Studenți pentru viață te invită, în perioada 8-21 iulie 2013, la cea de-a VI-a ediţie a taberei „Împreună pentru copiii de la Valea Plopului”. 

Având binecuvântarea Pr. Nicolae Tănase, membru fondator Pro Vita, tabăra a luat fiinţă în urmă cu aproximativ şase ani, la iniţiativa unui grup inimos de tineri din întreaga ţară, care s-au gândit să dea o mâna de ajutor părintelui şi centrului Pro Vita de la Valea Plopului. Cu timpul, numărul voluntarilor a crescut, tabăra ajungând să reunească anual în jur de 120 de tineri cu vârste cuprinse între 14 şi 30 de ani. În ultimul an de referinţă, 2012, în decursul celor două săptămâni ale taberei au luat parte la activităţi aproximativ 150 de voluntari.

Activitatea voluntarilor este constituită din evenimente cu caracter gospodăresc și duhovnicesc, ce au un rol formativ pentru participanţi, dintre care menţionăm: participarea zilnică la slujbele religioase, precum şi la activităţile educative pentru și cu copiii din centru, ori activităţile gospodăreşti în beneficiul centrului social Pro Vita.

   Printre activităţile specifice desfăşurate în cadrul taberei enumerăm:

·  Program educativ şi recreativ, alături de copiii aflați în grijă la Valea Plopului;

·  Curăţenie;

·  Construcţii și amenajări;

·  Bucătărie;

·  Participarea la slujbele religioase;

·  Activităţi surpriză pentru voluntari.

Tabăra se va desfăşura la Valea Screzii, în județul Prahova.

În cadrul centrului social Pro Vita de la Valea Plopului se află în grijă peste 300 de persoane din grupe vulnerabile: copii abandonați, orfani, copii ai străzii, tineri care au părăsit orfelinatele, tinere mame singure etc.

Persoanele selectate pentru participarea la această tabără vor avea asigurate cazarea și masa pe întreaga perioadă a șederii. Cheltuielile de transport vor fi suportate de către fiecare voluntar în parte. Limită de vârstă a participanților este de 14-30 de ani. Locurile în tabără sunt limitate.

Înscrierea pentru tabără se face EXCLUSIV pe website-ul  http://valeaplopului.ascorbrasov.ro, prin completarea formularului special. Toți candidații înscriși vor primi răspuns pozitiv sau negativ din partea organizatorilor.

Vă mulțumim!

FII VOLUNTAR! Dăruiește, crește și primește.

Informaţii suplimentare

Ce este Pro Vita?

Pro Vita este o organizaţie non-guvernamentală şi non-profit cu sediul în Vălenii de Munte, judeţul Prahova care urmăreşte îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Oferirea de programe de asistenţă socială pentru copii orfani sau abandonaţi şi mame tinere singure. Primul pas – oferirea de locuinţă în casele asociaţiei sau în familii din cele două sate.

2. Reintegrarea socială a copiilor străzii şi a celor abandonaţi în spitale. Primul pas - recuperare fizică şi psihică a acestora.

3. Integrarea în comunitate a tinerilor peste 18 ani nevoiţi să părăsească orfelinatele. Primul pas - sprijin pentru învăţarea unei meserii.

4. Protecţia tinerelor mame respinse de familie. Primul pas - susţinere pre şi postnatală, şansa de a

evita traumele avortului.

Asociaţia Studenţilor Creştin Ortodocşi Români este o organizaţie de tineret non-guvernamentală (ONG) cu caracter creştin ortodox, apolitică şi non-profit, cu filiale în toate centrele universitare: Bucureşti, Alba-Iulia, Sibiu, Timişoara, Cluj-Napoca etc. şi care urmăreşte să promoveze valorile morale creştin ortodoxe, să încurajeze dialogul între credinţă şi cultură, să apere drepturile tinerilor şi să îi conştientizeze cu privire la îndatoririle pe care le au aceştia față de Biserică, neam şi familie.

Asociația Studenți pentru viață este o asociație studențească ale cărei scopuri sunt: să promoveze respectul pentru viața umană de la concepție și până la moartea naturală, să sprijine adolescentele și tinerele însărcinate și să formeze tinerii pentru viața din familie și societate.

Pentru mai multe informaţii:

Website: http://valeaplopului.ascorbrasov.ro

E-mail: valeaplopului2013@yahoo.com

Persoană de contact şi organizator:

Andrei Clinciu 0768835294 (în caz de probleme urgente)

11 Aprilie, Timişoara: Conferinţă cu tema: “Libertatea ca exercițiu duhovnicesc”

Joi, 11 Aprilie, de la ora 18.00, în Aula Magna a Universității de Vest din Timișoara va avea loc conferința “Libertatea ca exercițiu duhovnicesc” susținută de Părintele Constantin Necula (Conferențiar Dr. la Facultatea de Teologie Sibiu).

Conferința face parte din ciclul de conferințe “Sfinții Împărați Constantin și Elena, promotori ai libertății religioase și susținători ai Bisericii” organizat de Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, alături de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Timișoarei .

Sursă: ASCOR Timişoara

Cuvinte pentru tineri (XX): A fi demn și senin este cel mai mare dar al tânărului

Augustin Păunoiu - Ziarul Lumina

Ca în fiecare an, după 1990, este în tradiţia ASCOR-ului ca în ajun de An Nou să se adune studenţi din toată ţara la Mănăstirea Putna. Ei s-au simţit întotdeauna ca acasă când au ajuns aici, fiindcă sunt primiţi cu multă dragoste de părintele stareţ Melchisedec Velnic şi obştea mănăstirii, bineştiind că o parte din vieţuitorii acesteia au fost în timpul studenţiei lor membri ai asociaţiei.

Studenţi din toate domeniile: inginerie, ştiinţe ale educaţiei, medicină, economie, drept, silvicultură, au participat la toate slujbele din 31 decembrie 2012, 1 şi 2 ianuarie 2013. "Am ales să fim la Putna în aceste zile pentru cuvintele de învăţătură, pentru slujbele frumoase de la biserică din această perioadă a anului bisericesc. Nu oriunde în ţară întâlnim ceea ce aflăm la Putna. Ea a fost şi va rămâne pentru toţi un simbol naţional. Nu contează că eşti din Braşov, Iaşi, Constanţa sau Suceava. La Putna simţi că te cheamă ceva special. Ştefan cel Mare şi Sfânt este simbolul care ne uneşte astăzi pe toţi ca români, deşi, iată, au trecut peste 500 de ani de la trecerea sa în veşnicie. Am dorit ca noul an să ne prindă în biserică, la rugăciune pentru unitate, pentru tot ceea ce e bun. Sperăm ca în 2013 să îndreptăm greşelile trecute şi să sporim în bine", a declarat Dinu Bogdan Doroftei, preşedintele filialei ASCOR Suceava, student în anul IV la Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor, specializarea Energetică industrială. 

În după-amiaza primei zile din anul care a început, membrii ASCOR i-au colindat, după datină, pe stareţ şi obştea Mănăstirii Putna. Prima filială care a început urările pentru noul an a fost cea din Braşov. Au urmat studenţii din Galaţi, Suceava, Chişinău şi Iaşi, iar mai apoi copiii au venit şi l-au sorcovit pe arhimandritul Melchisedec, conducătorul lavrei ctitorite de domnul sfânt al Moldovei.

Fotograf: Mihai Bălan

La final, părintele stareţ i-a felicitat pe cei prezenţi, le-a mulţumit pentru colinda lor şi a rostit următorul cuvânt:

"Dacă Dumnezeu v-a chemat astăzi aici, iar voi aţi ales să veniţi şi nu să mergeţi în altă parte, sunt convins că iubiţi valorile şi ceea ce este frumos şi demn. Vă felicit încă o dată pentru aceasta, să vă ţină Dumnezeu cât mai mult şi să înmulţiţi acest dar pe care vi l-a dat Dumnezeu, să-l transmiteţi şi celor care vin, dar mai întâi să-l înmulţiţi întru voi.

Vă felicit pentru frumuseţea vieţii pe care vreţi să o duceţi, vă felicit pentru că vreţi să le arătaţi şi celorlalţi tineri din universităţi că se poate trăi şi altfel, că poţi să fii demn şi să nu trăieşti cu capul plecat, că poţi să nu te laşi prins de valurile lumii acesteia, târându-te prin răutăţi şi păcate. Vă felicit pentru că fugiți de droguri şi de tot ceea ce este pătimaş. Vă felicit pentru că aveţi faţa senină şi vă doresc să vă rămână senină. O puteţi păstra atât timp cât veţi avea un duhovnic, cât veţi avea legătură cu Hristos Domnul nostru pe care îl iubiţi şi care vă este învăţător. Dacă tata şi mama v-au spus cum să vă rugaţi, cum să colindaţi, cum să faceţi semnul Sfintei Cruci, acesta nu este un lucru neînsemnat. Puţini copii, puțini tineri mai ştiu aceste lucruri. Voi să duceţi mai departe acest dar pe care vi l-a făcut Dumnezeu, pentru că a fi demn şi senin este cel mai mare dar şi cel mai frumos chip al tânărului; să vezi că este demn, că este căutător în lucrurile lui Dumnezeu, în tainele culturii şi ale spiritualităţii. Să nu vă lăsaţi mărginiţi de păcat şi să depăşiţi bariera lui.

Fotograf: Mihai Bălan

A-ţi cunoaşte istoria, a-ţi cunoaşte valorile, a cerceta, este dat vouă şi nu altora. Atâta timp cât sunteţi tineri, cercetaţi şi învăţaţi, iar mintea să vă fie limpede. Cum credeţi că au învăţat un Eminescu, sau un Cleopa de la Sihăstria, ori atâţia și atâţia părinți şi oameni de cultură ai neamului nostru? Cu mintea limpede, fără a o lăsa să se pogoare întru cele de jos, încrezători şi avându-l pe Hristos înaintea ochilor. Să fiţi cu ochii aţintiţi asupra istoriei, a culturii şi a spiritualităţii noastre. Agentul funcţionalității unui neam este cunoaşterea rădăcinilor. Dacă nu ne cunoaştem rădăcinile, le pierdem; dar faptul că voi aţi venit aici din toate părţile ţării îmbrăcaţi în costume naţionale, aceasta arată că vă cunoaşteţi istoria. Să aprofundaţi şi mai mult şi să nu vă mulțumiți niciodată în a căuta cele adânci ale istoriei, ale culturii și ale spiritualităţii, pentru că atunci când te-ai mulţumit cu ceva, te-ai plafonat, te mărgineşti şi nu mai înaintezi, iar vouă, tinerilor, vă este dat să înaintaţi, să mergeţi din treaptă în treaptă, cu ajutorul unor modele pe care voi astăzi le căutaţi şi nu le găsiţi. Dacă nu v-aţi găsit un model, să vă străduiţi voi să deveniţi modele bune pentru copiii voştri, la catedră, în sălile de curs sau acolo unde vă va chema Dumnezeu să vă desfăşuraţi activitatea.

Fotograf: Mihai Bălan

Dumnezeu să vă binecuvinteze, să vă apere, să vă călăuzească, să vă ţină lângă El, dar să vă străduiţi şi voi să fiţi lângă El, prin cuminţenie, seriozitate şi demnitate. A fi smerit înseamnă a fi demn de ceea ce este înlăuntrul tău, de chipul lui Hristos pe care îl ai. Aceasta înseamnă să fii bine ancorat în valorile tale, căci nouă, românilor, ne-a dat Dumnezeu mult şi mult ne va cere. Alegeţi şi însuşiţi-vă tot ce este bun şi frumos, fiţi precum albina. Culegeţi ce este bun, ce este frumos şi duceţi mai departe mesajul pe care vi l-a dat Dumnezeu, de dragoste, de adevăr, de libertatea aceasta lucrătoare, înnoitoare, căci libertatea, dacă vine de la Dumnezeu şi noi o întoarcem către El, este lucrătoare şi înnoitoare, creatoare de valori.

Vă mulţumim pentru urare şi pentru dragostea voastră."

ASCOR-ul merge la colindat în spitalele din Bucureşti

ASCOR Bucureşti vă aşteaptă la colindat în perioada 6-18 decembrie conform calendarului de mai sus. Ceata de colindători porneşte de la Biserica Rusă "Sfântul Nicolae" - Paraclis Universitar (Zona Universitate, vizavi de Facultatea de Istorie).

9 Decembrie - Conferinţă ASCOR Bucureşti: "Părintele Teofil Pârâian - darul lui Dumnezeu pentru noi"

ASCOR Bucureşti organizează Duminică, 9 Decembrie 2012, începând cu ora 18.00, la Casa de Cultură a Studenţilor, conferinţa "Părintele Teofil Pârâian - darul lui Dumnezeu pentru noi". 

Invitat este Părintele Iustin Miron - Stareţul Mănăstirii Oaşa.