Trei sugestii pentru a nu mai ţipa la copii / Sfaturi pentru părinţi

de Jeffrey Bernstein, Psychology Today

Anul trecut, publicaţia Child Development a publicat rezultatele unei cercetări conform căreia ţipatul la copii poate fi tot atât de rău precum lovitul cu palma la fund şi ar putea cauza probleme de comportament şi de dezvoltare emoţională. Cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh şi ai Universităţii din Michigan au stabilit că disciplinarea verbală severă din partea părinţilor este în mod special distructivă pentru adolescenţi şi preadolescenţi. Adolescenţii ai căror părinţi au folosit ţipatul ca metodă de disciplinare sunt mult mai supuşi riscului de a avea probleme comportamentale pe care să le manifeste (inclusiv vandalism şi violenţă). Studiul desfăşurat pe o perioadă de doi ani a concluzionat că efectele disciplinării verbale frecvente şi insultelor au fost comparabile cu cele ale disciplinării fizice (lovitul cu palma la fund sau bătutul copiilor).

Acest subiect este explorat de mult timp de psihologii pentru copii. Un studiu publicat în 2003 în Journal of Marriage and Family a concluzionat că în familiile unde au existat 25 sau mai multe incidente în care s-a ţipat la copii de-a lungul unei perioade de 12 luni, aceştia au sfârşit prin a avea o stimă de sine scăzută, o creştere în agresivitatea faţă de alţii şi o mai mare rată a depresiei. Din ce am văzut în practica psihologică, ţipatul creşte şi nivelul anxietăţii la copii. Luând în considerare cât de des părinţii îşi pot pierde răbdarea, aceste descoperiri sunt un bun motiv pentru a nu mai ţipa, mai ales atunci când o facem într-o manieră condescendentă.

Iată 3 din cele mai puternice şi eficiente ponturi din cartea mea 10 Days to a Less Defiant Child care să vă ajute să evitaţi capcana ţipatului la copilul sau adolescentul pe care îl aveţi acasă.

1.    Fiţi un ascultător activ

Dacă aveţi deja un conflict, scoateţi copilul din acea situaţie conflictuală pentru a vedea cum se simte cu adevărat. Evitaţi să îl judecaţi peste măsură, pentru că asta îi dă sentimentul că este criticat şi îl va face să adopte o poziţie defensivă. Unul din clienţii mei, Ken, mi-a împărtăşit cum i-a folosit să-i spună băieţelului său de 12 ani, Troy: „Te rog, ajută-mă să înţeleg de ce eşti supărat.” O afirmaţie atât de simplă l-a ajutat pe Ken să îşi amintească să asculte în loc să îşi moralizeze fiul. Chiar dacă Troy nu i-a dat un răspuns imediat, tatăl a realizat că doar punând această întrebare a lăsat uşa deschisă pentru acesta să îşi exprime gândurile şi sentimentele mai târziu. De asemenea, această întrebare l-a împiedicat pe clientul meu să îşi activeze „modulul de ţinut morală” cum spunea fiul său.

2.    Folosiţi înţelegerea pentru a vă calma

Ascultarea activă descrisă mai sus vă ajută să săpaţi mai adânc şi să înţelegeţi ce se întâmplă cu adevărat cu copilul dumneavoastră. Acesta este probabil cel mai bun antidot împotriva ţipatului. În timp ce înţelegerea de una singură e posibil să nu vă oprească din a ţipa, vă va ajuta totuşi. Încercaţi să înţelegeţi ce anume aţi vrea să schimbe copilul dvs şi apoi explicaţi-i raţional. De exemplu, dacă e vorba de dezordinea din cameră, întrebaţi-vă ce face bine şi ce aţi vrea să nu mai facă. Kayla, mama lui Gordon în vârstă de 13 ani, şi-a dat seama că ar putea trăi cu unele haine aruncate pe podea, dar nu cu chips-uri vechi de două luni într-un colţ al camerei. Un alt exemplu ar fi: este oare posibil ca fiul dvs să refuze să fie gata de şcoală deoarece are un test pentru care nu este pregătit? Sau este fiica dvs speriată că ar putea fi respinsă de un nou grup de prieteni şi se descarcă acasă în schimb? Ţineţi minte că o înţelegere mai profundă a ceea ce se întâmplă cu copilul vă va ajuta să vă ţineţi emoţiile în frâu. Cu cât mai mult vă calmaţi, cu atât veţi reacţiona emoţional mai puţin şi va fi cu atât mai puţin probabil să ţipaţi.

3.    Nu o luaţi personal

În cartea sa The Four Agreements, Miguel Ruiz scrie: „Nu luaţi nimic personal. Nimic din ceea ce fac alţii nu este din cauza voastră…” Acesta este un sfat valoros de ţinut minte. Dacă vă aplecaţi o clipă asupra lui, de cele mai multe ori când ţipaţi la copilul dvs se întâmplă pentru că îi consideraţi comportamentul ca pe un afront personal. Înţelegeţi că „obraznicul” în cauză, deşi încearcă să vă provoace, se comportă de aşa manieră datorită propriilor lupte, nu ale voastre. Să vă amintiţi un lucru ca acesta vă va ajuta să nu căpătaţi frustrări şi riscul de a ţipa va fi mult mai scăzut.

Traducere: Adela Porumbel

Preluare de pe Ştiri pentru viaţă

foto: http://www.freedigitalphotos.net

********************************************************************************************************

Dacă doriți să traduceți ca voluntar articole pro-viaţă din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă, vă rugăm să ne  scrieţi pe adresa provalorimedia@gmail.com

De asemenea, căutăm corespondent voluntar pentru Republica Moldova.

Studiu: Copiii acţionează agresiv ca urmare a jocurilor violente pe care le joacă pe computer / Sfaturi pentru părinţi

The Christian Institute, 24 martie 2014

O echipă de cercetători de la Iowa State University au realizat un studiu pe un eşantion de 3.000 de băieţi şi fete, timp de trei ani, urmărind cât timp petrec aceştia la jocurile pe computer, gradul de violenţă al jocurilor practicate, precum şi schimbările comportamentale pe care acestea le-au cauzat.

„Copiii, care în mod repetat joacă pe calculator jocuri violente, acţionează în viaţa reală în modul în care li se prezintă pe ecran”, concluzionează studiul.

Cercetătorii au descoperit că, în timp, copiii încep să gândească tot mai agresiv şi îşi pierd sensibilitatea la violenţă.

Studiul arată, de asemenea, că în momentul în care sunt provocaţi acasă sau la şcoală, aceşti copii vor reacţiona într-o manieră similară cu cea practicată în jocuri.

Deşi băieţii au declarat că petrec mai mult timp decât fetele, jucând astfel de jocuri, efectele înregistrate s-au dovedit a fi identice la ambele grupe.

Douglas Gentile, autorul principal al acestui studiu, a concluzionat: 

„Dacă practici ceva frecvent, îţi rămâne această informaţie sedimentată în minte. Faptul că nu ai mai cântat la pian ani de zile, nu te împiedică să te aşezi din nou la pian şi să cânţi ceva”.

„Acelaşi lucru se întâmplă şi cu jocurile violente”, adăugă Douglas Gentile, “Ele te îndeamnă să devii vigilent cu cei din jur, privindu-i ca pe eventuali duşmani, îţi induc ideea că este acceptabil să răspunzi agresiv la o provocare şi determină desensibilizarea copilului la consecinţele violenţei”. Şi toate acestea se produc printr-o practică frecvenţă a jocului, care are rolul de a sedimenta aceste idei.

Craig Anderson, co-autorul acestui raport, explică: „Jocurile video agresive reprezintă un model pentru agresiunea fizică”. El spune că aceste jocuri “îşi răsplătesc jucătorii atât pentru gradul de alertă în care se află faţă de intenţiile ostile, cât şi pentru utilizarea comportamentului agresiv în rezolvarea conflictelor”.

„Practicarea unui asemenea comportament agresiv în timpul jocului, dezvoltă abilitatea jucătorilor de a gândi agresiv, sporind agresivitatea lor în viaţa reală”, a continuat el.

Un studiu anterior, realizat de aceeaşi echipă, a constatat că şi jocurile pe calculator, filmele sau programele TV cu conţinut pozitiv, influenţează comportamentul, dar de această dată în mod pozitiv”.

Un comunicat de presă de la Iowa State University a concluzionat: “În combinaţie, aceste studii evidenţiază faptul că, în funcţie de conţinutul jocurilor video pe care tinerii le practică – prosocial sau antisocial, li se formează şi caracterul ce le va determina comportamentul în viaţa reală.

Preluare de pe Ştiri pentru viaţă

Traducere: Elena Jurcă

UNESCO declară că fetele ar trebui să fie învăţate cum să obţină un avort

Agenţia culturală şi educaţională a Naţiunilor Unite declară că scopul educării copiilor nu ar trebui să vizeze doar avansul lor literar sau social, ci, de asemenea, să îi înveţe unde şi cum să facă un avort şi să le crească toleranţa faţă de comportamentul homosexual.

În raportul său, „Predarea şi învăţarea: Dobândind calitate pentru toţi”, publicat săptămâna trecută, UNESCO declară că femeile educate prezintă un risc mai scăzut de a muri din cauza complicaţiilor din timpul sarcinii datorită adoptării unei igiene mai bune, fiind asistate de personal pregătit la naştere, recunoscând simptomele sângerării sau ale presiunii arteriale crescute, precum şi datorită deţinerii cunoştinţelor legate de efectuarea unui avort.

Raportul este de acord cu rolul educaţiei în reducerea morţilor şi leziunilor din timpul sarcinii sau de la naştere prin reducerea căsătoriilor în rândul copiilor şi prin întârzierea începerii vieţii sexuale, însă deviază puternic de la literatura de specialitate susţinând că pentru asemenea beneficii este necesar ca fetele să fie învăţate despre procurarea avortului.

Studiu „Îţi iubeşti vecinul?” susţine că educaţia creşte toleranta, citând diferenţe în atitudine între oamenii cu educaţie primară şi liceală. Rezultatele, atât din America Latină, cât şi din ţările arabe, au arătat că respondenţii care aveau educaţie liceală s-au arătat favorabili ideii de a avea vecini de alte naţionalităţi, rase, religii sau purtători de HIV.

Totuşi, când au fost întrebaţi dacă ar prefera să aibă vecini homosexuali, respondenţii arabi cu educaţie liceală au avut, în esenţă, cam acelaşi răspuns cu vecinii lor mai puţin educaţi. În America Latină, diferenţa a fost de 32%. Autorii raportului fac cunoscut faptul că „în multe părţi ale lumii, oamenii rămân neclintiţi în atitudinea lor în privinţa homosexualităţii.”

Această discrepanţă regională în atitudine subliniază faptul că nivelul de educaţie este doar una dintre variabile - conţinutul curriculum-ului contând, de asemenea. La o conferinţă internaţională AIDs din Mexic din anul 2008, liderii latino-americani au promis să includă prevenţia HIV în standardele educaţiei. Această iniţiativă a fost în conflict direct nu numai cu standardele culturale, dar şi cu cele legale din multe dintre ţările reprezentate. O analiză regională a UNESCO din 2010 a Americii Latine şi a Caraibelor admite că „unele ţări trebuie să ia în considerare contradicţia includerii subiectului diversităţii sexuale în curriculumul şcolilor deoarece sodomia şi homosexualitatea sunt în continuare scoase în afara legii.”

Un document debază pregătit pentru recentul raport de educaţie subminează şi mai mult simplitatea argumentelor că educaţia superioară înseamnă toleranţă mai mare. În China şi Turcia, ţări care nu sunt în general considerate permisive în ceea ce priveşte activitatea homosexuală, diferenţe semnificative în atitudine au fost măsurate numai la cei cu studii universitare. În India, rezultatele au fost complet contradictorii raportului UNESCO: cei care aveau doar educaţie primară erau mai toleranţi faţă de homosexuali faţă de cei cu educaţie liceală.

UNESCO conchide: „educaţia are nevoie de timp pentru a avea impact asupra atitudinilor înrădăcinate" şi cere „măsuri politice specifice” pentru a se asigura că elevii „învaţă în şcoală importanţa toleranţei”.

UNESCO a stârnit controverse în ultimii ani prin parteneriatul cu Consiliul pentru Informare şi Educaţie Sexuală al Statelor Unite (SIECUS) cu scopul de a genera un curriculumeducaţional care să încurajeze explorarea sexuală timpurie şi evitarea „moralizării”. SIECUS a fost fondat de un fost director medical al Planned Parenthood ca o ramură a institutului Kinsey, care a fost recent aprobat pentru recunoaşterea de către Naţiunile Unite.

Sursă: Ştiri pentru viaţă

Traducere: Alexandra Maria Vieru

Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com 

Un procent de numai 6 la sută din adolescentele care practică abstinenţa, vor face vreodată avorturi

de William Saunders și Mary Novick

Consiliului de Cercetare Familială (FRC) a lansat un raport ce conţine informații valoroase despre vulnerabilitatea femeilor la presiunile industriei avortului şi factorii de risc la care acestea sunt supuse în zilele noastre. Rezultatele raportului accentuează ceea ce bunul simț ar sugera – cu cât o femeie are mai mulţi parteneri sexuali și cu cât ea devine mai devreme activa sexual, cu atât mai probabil este ca ea să facă mai multe avorturi în timpul vieții.

Raportul arată că cea mai mare importanţă în diminuarea  numărului de avorturi o are crearea unor familii solide.

Dr. Patrick Fagan a prezentat acest studiu, realizat la Institutul de Cercetare Religioasă şi Maritală al FRC. Acest studiu se bazează pe datele furnizate în perioada 2006-2010 de către Monitorul Naţional al Dezvoltării Familiei. Participanţii la studiu răspund voluntar la întrebările care li se pun, ceea ce înseamnă că este probabil ca datele în ce priveşte numărul de avorturi să fie mai mici decât în realitate. Totuşi, această cercetare este foarte valoroasă, deoarece subliniază cât de important este rolul familiilor solide în prevenirea avortului și modul în care cultura sexului ocazional contribuie la înmulţirea cazurilor de avort.

Conform acestui studiu, doar 6,2% din fetele care amâna actul sexual până la vârsta 20 de ani sau mai mult, vor avea un avort în timpul vieţii lor. În contrast cu acestea, 37,9 % din femeile care au devenit active sexual la vârsta de 14 ani, vor înregistra unul sau mai multe avorturi în timpul vieţii lor.

Datele sunt la fel de convingătoare atunci când privim corelația dintre numărul de parteneri sexuali de sex masculin pe care îl are o femeie, și probabilitatea ei de a avea un avort. Potrivit studiului, doar 6,4 % din femeile care au făcut un avort, au avut un singur partener sexual masculin, în timp ce 89,0% din femeile care au făcut unul sau mai multe avorturi au avut 3 sau mai mulţi parteneri sexuali.

Această cercetare echivalează cultura sexului ocazional cu cea a morții. Atâta timp cât societatea noastră abandonează moravurilor sexuale, nu este de mirare că avortul este atât de răspândit.

Studiul arată, de asemenea, modul în care desfiinţarea familiei afectează numărul de avorturi.

Femeile care provin din familii destrămate, sunt mai predispuse spre a avorta, decât cele care au crescut în familii solide. Studiul a relevat că 25,7% din femeile care au crescut în familii care nu s-au păstrat intacte de-a lungul copilăriei lor, au efectuat unul sau mai multe avorturi.

Într-o societate care încurajează activitatea sexuală prematură şi subminează importanţa familiei, ne mai mirăm că ne aflam încă în război contra culturii morţii, după 41 de ani de la sentinţa Roe?

Studiul medicului Fagan demonstrează că e necesar să consolidăm familia pentru a putea câştiga acest război.

 Sursă: Ştiri pentru viaţă

               Traducere: Elena Jurca

Numărul mic de fraţi sau absenţa acestora schimbă personalitatea copilului

Este cunoscut faptul că ordinea nașterii afectează personalitatea într-o anumită măsură. De fapt, unii cercetători consideră că ordinea nașterii este pe picior de egalitate cu genetica în ceea ce privește influențarea comportamentului. Un studiu recent publicat de Universitatea Oxford a remarcat acest lucru și una dintre concluziile sale a fost :

Când o familie are mai mult de un copil, este evident că frații din aceeași familie au cunoscut împrejurimi mult diferite în ceea ce privește purtarea unuia față de celălalt, în interacțiunile lor de la egal la egal și, probabil, în ceea ce privește purtarea părinţilor.

Este interesant de remarcat faptul că nu există doi copii din aceeași familie care să aibă aceeași configurație a părinţilor sau aceeași experiență de familie. Cei mai mulți oameni vor schimba în timp stilul lor parental. Ei vor citi probabil fiecare carte cu Micul Einstein întâiului născut și vor impune o rutină strictă a orei de culcare și strategii corespunzătoare de disciplină. În momentul în care apare al treilea sau al patrulea copil, aceștia vor fi, probabil, un pic mai relaxați și, de asemenea, vor avea mai puțin timp.

Un al doilea sau al treilea copil este, de asemenea, născut într-un mediu familial foarte diferit de primul copil. Cel mai mare copil își va fi asumat deja poziția de lider. Indiferent de vârstă, ei sunt întotdeauna responsabilii, „cei mari”. Copiii „de mijloc” ar putea să lupte pentru atenție, în timp ce al treilea va scăpa probabil mult mai mult de stricteţea orelor de culcare și de reguli. S-ar putea să fiți interesați să faceți testul propus de un recent articol Huffington Post :

Te duci într-o excursie de familie cu frații tăi mai mari. Care dintre aceste trei scenarii ti se potrivește?

1. Ai planificat excursia de săptămâni bune, ai rezervate camerele la hotel, ai făcute: rezervările la restaurant, schimbul de ulei la mașină și plinul rezervorului și ţi-ai planificat restul opririlor pe parcursul drumului.

2. Ai alergat toată dimineața în încercarea de a aduna lucrurile, aruncând în bagaje la întâmplare aperitive și haine, în ultimul moment. Dacă eşti cel care conduce, speri ca o să găseşti pe drum o stație de benzină pentru a-ți umple rezervorul pe jumătate gol.

3. Excursie cu familia? Pare distractiv! Eşti doar un însoțitor, fără contribuții pre-planificate, cu excepția poveștilor tale amuzante și a glumelor. Te bucuri de gustărire împachetate de fraţii mai mari și îţi dai seama că s-ar putea să trebuiască să cumperi o haină potrivită pentru vremea de afară, atunci când ajungi la destinație.

Dacă punctul 1 îţi sună familiar, eşti copilul cel mai mare. În cazul în care al doilea scenariu te descrie bine, eşti,probabil, un copil de mijloc. Dacă ţi se potriveşte cel mai mult al treilea scenariu, atunci eşti cel mai probabil mezinul familiei.

Articolul continuă să afirme că problemele de ordine a nașterii contează pentru că „pe când cel mai mare copil este predispus la excelență și realizare, copilul mijlociu este crescut pentru a fi înțelegător și conciliant și copilul (cel mic) caută atenție. Ca urmare, ordinea nașterii este o variabilă puternică în conturarea personalității tale.”

Înseamnă acest lucru că formarea personalităţii populației noastre s-ar schimba treptat, dacă toți am avea mai puțini copii? Am văzut deja că acest lucru se întâmplă prin intermediul politicii chineze de a avea un singur copil și a mult discutatului „sindrom al micului împărat” al unicului copil din familie ce este foarte răsfăţat. Va deveni un „copil de mijloc” conciliant, tot mai puțin și mai puțin întâlnit, pe măsura ce tot mai multe persoane aleg să aibă doi copii - doar „unul mai mare” şi „unul mai mic” ?

Aceasta ar putea influența piața locurilor de muncă în cazul în care toţi am încerca să luptăm în drumul nostru pentru funcţii de conducere și ar putea influența societatea, dacă am avea mai puține personalități „conciliante” printre noi”.

Câtă vreme mulți factori influențează personalitatea, la ceea ce am observat în jurul meu, ordinea nașterii este cu siguranță unul dintre ei.

Sursă: Ştiri pentru viaţă 

Traducere: Dana Pîhu

Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com  

Un studiu arată că femeile care vor să facă avort se răzgândesc după ce văd ecografia copilului

În luna ianuarie, revista Obstetrics and Gynecology a publicat un studiu  care a făcut valuri în presă. Studiul a urmărit în 2011 peste 15.000 de femei ce se gândeau să avorteze. O parte dintre acestea au decis să-şi facă ecografie, pentru a vedea copilul pe care îl purtau.

În urma cercetării, s-a ajuns la cocnluzia că aceste ecografii nu au influenţat în mod semnificativ decizia femeilor de a face avort. Studiul s-a bucurat de o atenţie considerabilă în presă, mai ales din partea unor titluri precum Slate, blogul Health and Family al ziarului Time şi RhRealityCheck. Rezultatele încearcă să demonteze afirmaţiile pro-viaţă, conform cărora ecografiile sunt capabile să convingă femeile care se gândesc la avort să facă o alegere în favoare copilului din pântece.

Cu toate acestea, la o privire mai atentă, studiul relevă limitări importante în abordare. În primul rând, ecografiile au fost făcute la sediile Planned Parenthood, instituţie cu interes financiar direct ca femeile să aleagă avortul. În consecinţă, e foarte probabil ca ecografiile văzute de femei să nu fi fost deosebit de clare sau expresive. În al doilea rând, studiul arată că pe femeile nehotărâte ecografia le-a influneţat într-o măsură mai mare să nu facă avort.

Această constatare a rămas valabilă şi după menţinerea aceloraşi variabile demografice şi economice. Ca atare, studiul oferă dovezi bune că o parte semnificativă dintre femeile înclinate spre avort se răzgândesc după ce văd ecografia.

Relatările despre studiu oferă încă un exemplu despre felul în care presa centrală face tot posibilul să înfăţişeze măsurile pro-viaţă drept ineficiente. De exemplu, în reportajele despre scăderea numărului de avorturi, majoritatea canalelor mass-media dau cel mai mare credit metodelor de contracepţie.

Cu toate acestea, ei nu comunică faptul că rata sarcinilor neintenţionate a rămas constantă de-a lungul anilor şi că folosirea contraceptivelor a început să crească cu mult înainte de începerea scăderii ratei avorturilor.

Cât despre diminuarea activităţii sexuale în rândul adolescenţilor, acesta este un subiect boicotat în mass-media.

În mod similar, cea mai mare parte a cercetărilor academice care dovedesc eficacitatea restricţiei impuse asupra finanţării publice a avorturilor, cât şi a legilor care facilitează implicarea părinţilor în cazurile de sarcină la adolescente se bucură de o atenţie foarte restrânsă din partea presei generaliste.

Sursă: Ştiri pentru viaţă

Traducere: Diana Elena Gratie

Studiu: Consumul de droguri de şapte ori mai ridicat în rândul homosexualilor

Potrivit unui studiu realizat de Fundația Lesbienelor și Homosexualilor (LGF) și Universitatea din Lancashire, homosexualii, lesbienele şi bisexualii sunt de 7 ori mai susceptibili la consumul drogurilor ilegale decât populația generală, cu 1 din 5 persoane interogate indicând semnele unei dependențe de droguri sau alcool. Studiul s-a desfăşurat pe o perioadă de doi ani, pe un eșantion de 4.000 de persoane din Anglia.

Rezultatele studiului au arătat că mai mult de o treime dintre persoanele din categoria LGBT au consumat cel puțin un drog ilegal în decursul ultimei luni, comparativ cu doar 5% din totalul populației care au declarat acelaşi lucru, conform Anchetei Criminologice pentru Anglia și Țara Galilor (CSEW).

Substanțele cel mai des utilizate de către cei intervievați sunt droguri consumate de obicei la petreceri, precum canabis și așa-numitele „poppers”, urmate de cocaină, ecstasy, ketamină și amfetamină. Subiecții intervievaţi sunt de 10 ori mai susceptibili să fi utilizat cocaină în ultimele luni decât totalul populației, și de 13 ori mai susceptibili să fi folosit ketamină. Consumul de heroină a fost comparabil în cadrul celor două populații, iar consumul de cocaină s-a dovedit a fi din nou mai ridicat în rândurile comunității gay.

David Stuard, manager în educație, training și mobilizare la London Friend, singurul serviciu de asistență în consumul de alcool și droguri din Marea Britanie care vizează comunitatea LGBT, afirmă că sentimentele de „respingere” și „frică”, dar și cele de „rușine privind sexul” ar putea fi factori cauzatori ai abuzului de substanțe narcotice.

Cercetarea, realizată la parade și prin intermediul anchetelor poștale și online, a analizat o categorie de vârstă mai tânără decât Ancheta Criminologică pentru Anglia și Țara Galilor (CSEW), dar politica Fundației Lesbienelor și Homosexualilor (LGF) și coordonatorul cercetării, Heather Williams, au calificat cifrele ca fiind „izbitoare”. Ea a adăugat: „Acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru persoanele care lucrează cu comunitatea, dar și pentru politica factorilor de decizie privind serviciile la nivel local și național”.

În timp ce nivelul consumului de droguri la populația generală tinde să scadă odată cu vârsta, cercetarea a constatat faptul că aproape la fel de multe persoane lesbiene, homosexuale și bisexuale cu vârste cuprinse între 36 și 40 de ani consumă droguri ca și lesbienele, homosexualii și bisexualii mai tineri.

Sursă: Ştiri pentru viaţă

Traducere: Irina Burcă

Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com