Sfântul
a zis: "Numele îmi este Trifon, iar patria îmi este Campsada,
care este aproape de cetatea Apamia; noroc la noi nu este, nici nu
s-a auzit cândva; căci credem că toate se fac cu dumnezeiasca
purtare de grijă şi cu negrăita Lui înţelepciune, iar nu cu
norocul, nici prin mersul stelelor, nici din întâmplare, precum
credeţi voi. Sunt liber şi numai lui Dumnezeu slujesc, iar Hristos
este credinţa mea, Hristos slava mea şi cununa laudei mele".
"Desăvârşită
înţelepciune voi avea de voi aduce Dumnezeului meu cea mai
desăvârşită mărturisire şi de voi păzi neschimbată dreapta
credinţă în El, ca pe o comoară de mare preţ, şi de voi fi adus
jertfă Celui ce s-a jertfit pentru mine".
"Depărtează-te
de la înşelăciune şi cunoaşte pe adevăratul Dumnezeu, ca să nu
te căieşti mai pe urmă, când vei cădea în focul cel veşnic."
"Urmând
predaniilor celor necurate şi basmelor celor mincinoase, vă
închinaţi idolilor celor neînsufleţiţi şi muţi, defăimând pe
Dumnezeul cel viu, care a făcut cerul, a întemeiat pământul pe
ape, a revărsat văzduhul şi, după ce a dat fiinţă la toată
materia cea zidită, a pus stăpân peste toate pe omul pe care l-a
creat. Acesta, fiind înşelat de zavistnicul şarpe şi căzând în
nenumărate răutăţi, Dumnezeu Cuvântul s-a milostivit a se
întrupa, apoi a murit pe cruce şi s-a îngropat, iar a treia zi,
înviind, s-a suit la ceruri şi şade de-a dreapta lui Dumnezeu
Tatăl, până ce-L va cunoaşte pe El toată zidirea. După aceea,
iarăşi va veni din ceruri, cu putere şi cu multă slavă, când va
răsplăti fiecăruia după faptele lui. Acesta este Dumnezeul
dumnezeilor şi Împăratul împăraţilor, Judecătorul viilor şi
al morţilor, iar cei ce vă par vouă că sunt dumnezei, aceia sunt
para focului celui veşnic, împreună cu toţi cei ce se închină
lor".
"Tu
singur eşti plin de nebunie şi de necunoştinţă, că te-a orbit
diavolul, încât nu poţi să cunoşti pe Ziditorul tuturor şi să
I te închini Lui, iar eu sunt înţelept, nedepărtîndu-mă de
Hristos, Care mă mântuieşte".
"Domnul
şi Dumnezeul meu, Iisus Hristos, Căruia îi slujesc cu inimă
curată, m-a certat şi m-a întărit ca să-mi păzesc credinţa
neschimbată şi nemişcată. Deci Lui, unuia, adevăratului împărat
şi Dumnezeu mă supun şi către El mă plec; iar mândria ta şi pe
a împăratului tău o defăimez şi mă întorc de la cei ce se
cinstesc de voi".
"Mulţumesc,
Ţie, Doamne, că nu m-ai lăsat să fiu fără ajutor în mâinile
vrăjmaşilor mei şi mi-ai umbrit capul în ziua cea de război,
mi-ai dat scăpare de mântuire şi dreapta ta m-a primit. Acum mă
rog Ţie, Doamne, să fii totdeauna cu mine, întărindu-mă şi
apărându-mă, mă învredniceşte ca, fără de împiedicare, să
săvârşesc această nevoinţă şi să mă învrednicesc să câştig
cununa dreptăţii, cu toţi cei ce au iubit numele Tău cel sfânt,
că Tu unul eşti preamărit în veci, amin".
"Părăsind
pe Dumnezeu, ziditorul tuturor, nebuneşte aţi umplut lumea de idoli
şi aţi cinstit mai mult făptura decât pe Făcătorul. Dar nu
numai singuri căzând din înţelegerea cea sănătoasă şi din
calea cea dreaptă în prăpastia cea pierzătoare de suflet vă
surpaţi cu capul în jos, ci şi pe noi vă sârguiţi a ne trage
acolo cu voi, ca să fim părtaşi la aceeaşi prăpastie şi
pierzare a voastră. Nimic nu veţi spori, o, înşelătorilor,
pentru că nu veţi putea, ca pe cei ce nădăjduiesc cu adevărat
spre Dumnezeul cel tare şi viu să-i întoarceţi din calea cea
dreaptă şi să-i plecaţi la idolii voştri".
Sfântul
mucenic, stând spre răsărit, s-a rugat lui Dumnezeu, spunând:
"Doamne, Dumnezeul Dumnezeilor şi Împărate al împăraţilor,
mai sfânt decât toţi sfinţii; Îţi mulţumesc că m-ai
învrednicit a săvîrşi nevoinţa aceasta fără poticnire. Acum mă
rog ţie, să nu se atingă de mine vicleana mina a vrăjmaşului
celui nevăzut, nici să mă pogoare în adâncul pierzării, ci să
mă duci cu sfinţii Tăi îngeri în locaşurile cele iubite şi
fă-mă moştenitor al împărăţiei Tale celei dorite. Primeşte în
pace sufletul meu şi pe toţi care mă vor pomeni pe mine, robul
Tău, şi întru pomenirea mea Îţi vor aduce sfinte jertfe.
Ascultă-i din înălţimea sfinţirii Tale şi caută spre dânşii
din sfânt locaşul Tău, dându-le lor îndestulate şi
nestricăcioase dăruiri, că Însuţi eşti bun şi îndurat dătător
în vecii vecilor".
Sursa:
Doxologia
0 comments:
Trimiteți un comentariu