În legătură cu
documentarul “Deşi este cea mai săracă ţară din UE, în România la fiecare trei
zile se mai construieşte o biserică”, prezentat de postul de televiziune BBC în
ziua de 3 august 2013, şi difuzat fără
discernământ critic de unele media româneşti, Patriarhia Română precizează:
Construirea de noi lăcaşuri de cult nu este un capriciu, ci reprezintă o
necesitate liturgică, mai ales în mediul urban, acolo unde în timpul regimului
comunist a fost interzisă construirea de biserici. După anul 1990, la
iniţiativa comunităţilor de credincioşi din întreaga ţară şi cu sprijinul
autorităţilor locale au fost construite
sau se află în diferite stadii de execuţie aproximativ 2000 de lăcaşuri de
cult, deoarece cele deja existente s-au dovedit neîncăpătoare pentru numărul
mare de creştini ortodocşi care participă la sfintele slujbe. Construirea,
pictarea şi întreţinerea acestora sunt susţinute financiar în cea mai mare
parte de comunităţile parohiale, care sunt şi principalii lor beneficiari.
În ceea ce priveşte sprijinul de la bugetul de stat pentru cultele
recunoscute (nu doar Biserica Ortodoxă Română), potrivit Ministerului
Finanţelor Publice, acesta reprezintă 0,2% din bugetul de stat sau 0,08% din
PIB-ul României şi este consecinţa confiscării proprietăţilor bisericeşti prin
Legea secularizării proprietăţilor bisericeşti (1863) şi de către regimul
comunist din România, începând cu anul 1948. O eventuală întrerupere a
sprijinului de la bugetul de Stat pentru Cultele religioase trebuie să urmeze
retrocedării tuturor proprietăţilor bisericeşti aflate în proprietatea şi
exploatarea Statului român.
Cât priveşte sprijinul financiar de la bugetul de Stat pentru construirea
Catedralei Mântuirii Neamului, acesta este în conformitate cu Legea Cultelor
(489/2006) şi Legea Catedralei Mântuirii Neamului (376/2007).
În acelaşi timp, de peste doi ani, în toate bisericile şi mănăstirile
Patriarhiei Române din ţară şi străinătate se desfăşoară Colecta Naţională
pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului la care participă numeroşi
donatori, în special preoţi şi credincioşi.
Toate informaţiile inexacte, prezentate în documentarul BBC, sunt preluate
din aceiaşi sursă tendenţioasă (ASUR), aşa cum a procedat în luna august 2011
postul de televiziune Deutsche Welle, care a realizat un reportaj similar a
cărui falsă argumentaţie a fost demontată atunci de Patriarhia Română. De
exemplu, în urmă cu doi ani, în reportajul Deutsche Welle se folosea aceeaşi
retorică patetică şi alarmistă în ceea ce priveşte construirea Catedralei
Mântuirii Neamului prin aprecierea costurilor realizării infrastructurii
acesteia, faza roşu-gri, la peste 600 milioane de euro. În realitate, costurile
estimate de specialişti sunt de 100 milioane de euro, iar, după realizarea
infrastructurii viitoarei Catedrale patriarhale (finalizată în aprilie 2013),
acestea au scăzut cu 20%.
Referitor la precizarea realizatorului documentarului BBC că reprezentanţii
Bisericii Ortodoxe Române nu au acceptat un interviu pentru a-şi exprima
punctul de vedere, menţionăm:
La câteva zile după finalizarea infrastructurii la Catedrala Mântuirii
Neamului, probabil la sugestia contestatarilor construirii acesteia, doi
jurnalişti BBC - unul din România, domnul Paul Andrei Lungu, iar celălalt
căsătorit cu un român, vorbitor de limbă română şi cunoscător al tradiţiilor
româneşti, doamna Tessa Dunlop - au solicitat Patriarhiei Române sprijinul
pentru realizarea cât mai curând posibil a unui material despre “popularitatea
Bisericii Ortodoxe Române şi popularizarea acţiunilor Bisericii Ortodoxe
Române” la nivel internaţional. Solicitarea celor doi jurnalişti a ridicat un
semn de întrebare în ceea ce priveşte buna lor credinţă având în vedere
antecedentele jurnalistice, termenele foarte scurte fixate pentru filmare
(câteva zile), contrar uzanţelor instituţiei media britanice şi insistenţa
cererii de a filma la şantierul Catedralei Mântuirii Neamului după o regie cel
puţin bizară. În acest sens, relevant este şi faptul că jurnaliştii BBC au
solicitat intervenţii pe lângă Patriarhia Română pentru filmare, inclusiv prin
intermediul unor reprezentanţi ai diplomaţiei româneşti la Londra şi ai
diplomaţiei britanice la Bucureşti.
În concluzie, realizatorii documentarului BBC au reuşit să umbrească
imaginea uneia dintre instituţiile media internaţionale cele mai apreciate
pentru profesionalismul şi corectitudinea informaţiilor prezentate, prin
folosirea exclusivă a unor informaţii sugerate de către reprezentanţii unui
curent antireligios şi anticlerical din România sau intervievarea numai a unor
interlocutori atent selectaţi pentru atingerea scopului propus. Tendinţa de a
exagera şi de a transmite mesajul fals că, din cauza Bisericii Ortodoxe Române,
România este «ţara cea mai săracă din UE» cu un sistem educaţional, medical şi
de asistenţă socială în criză, fără nici o dovadă în acest sens nu onorează
postul de televiziune britanic.
În plus, considerăm că este mai demn pentru un popor european creştin să
construiască biserici noi, necesare unor comunităţi numeroase, decât să vândă
biserici goale din lipsă de credincioşi, spre a fi transformate în spaţii
comerciale sau sportive, aşa cum se întâmplă adesea în Marea Britanie şi în
alte ţări secularizate din Occident, spre mirarea altor religii.
0 comments:
Trimiteți un comentariu