Fabricantul gazului care ucidea evreii în holocaust a produs şi pastila avortivă RU 486

de Carole Novielli

Ştiaţi că firma care le-a furnizat naziştilor gazul Zyklon B a fabricat cu ceva ani în urmă pastila RU-486, pentru holocaustul copiilor nenăscuţi?

La sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial, s-a aflat cine le furniza naziştilor substanţa necesară pentru gazarea evreilor în lagărele de concentrare: fabricantul german de substanţe chimice I.G. Farben. Gazul se numea Zyklon-B, iar ulterior s-a dovedit că şefii companiei ştiau la ce era folosit.

S-a descoperit chiar că inginerii de la Farben au planificat şi camerele de gazare. Unii dintre ei au fost judecaţi la Nürnberg pentru crime împotriva umanităţii, printre care genocid şi sclavie.

Ceea ce e interesant, I.G. Farben a fost partener de afaceri cu magnatul american John D. Rockefeller (n.red. - pentru cine nu ştie, atât el, cât şi urmaşii săi au fost toţi membri ai unei organizaţii numite Societatea Americană de Eugenie) şi cu compania sa, Standard Oil, într-o firmă din New Jersey care se chema Standard I.G. Farben.

La trei luni după accederea lui Hitler la putere, directorul de publicitate la Fundaţiei Rockefeller, care era şi consilierul personal al lui John D. Rockefeller, un domn pe nume Ivy Ledbetter Lee, a primit însărcinarea de a se ocupa de relaţiile publice ale firmei I.G. Farben. După război, I.G. Farben şi-a schimbat numele în Hoechst AG, firmă care azi a devenit corporaţie multinaţională cu filiale în întreaga lume, inclusiv în SUA.

Una din filialele Hoechst, cea franceză, numită Roussel Uclaf, a inventat pastila RU486. Administrată până în a 49-a zi de sarcină, de patru ori la interval de 12 zile, aceasta dezagregă celulele endometriale (ale mucoasei uterine) şi dezlipeşte fătul, producând sângerări. Rezultatul este sufocarea lentă a fetusului. În cazul în care copilul încă mai trăieşte, va fi ucis cu o injecţie.

Cu alte cuvinte, aceeaşi companie care a produs gazul folosit în lagărele naziste pentru uciderea indezirabililor (evreii) se foloseşte acum pentru uciderea copiilor nedoriţi. Şi în ambele cazuri constatăm legătura cu Fundaţia Rockefeller, a unei familii în care convingerile eugeniste reprezintă o tradiţie.

În urma dezbaterilor publice, în 1997, filiala franceză Hoechst AG a vândut patentul pentru RU 486, deoarece firma-mamă din Germania nu mai voia să fie asociată cu avorturile. Patentul a fost preluat de o nouă firmă, condusă de fostul director al filialei franceze Hoechst AG!

La o căutare pe net, se poate vedea că medicamentul a fost clonat şi de companii din China. La 500 de lei, îl poţi cumpăra de pe un site românesc sub numele de Mifepriston, dar de fabricaţie chineză.

Se pare că Agenţia Naţională de Medicamente a României ar fi aprobat acest medicament, care se mai găseşte sub numele de Myfegine inclusiv în unele farmacii, deşi el ar trebui să se distribuie numai în spitale. În 2009, două românce au murit în Italia de infarct după ce au folosit pilula RU-486 procurată din România.

Chiar la începutul anului, autorităţile canadiene au început să dezbată aprobarea acestui medicament în Canada. O ştire CBC Canada menţionează că opozanţii aprobării medicamentului ar fi în posesia unor dovezi care arată că această pastilă ar inhiba sistemul imunitar, facilitând multiplicarea unor bacterii, ceea ce poate duce la septicemie, infecţie generalizată cu potenţial fatal. În 2002, The New York Times (un ziar care tradiţional susţine avortul) estima că avortul prin această metodă ajunge să fie mai costisitor şi mai îndelungat decât avortul chirurgical, iar în 2005 relata că au fost câteva cazuri de decese în SUA şi Canada în urma administrării acestei pastile.

Hemoragiile produse de RU 486 sunt adesea serioase, iar efectele mai puternice la femeile aflate la prima sarcină: greţuri, vărsături, frisoane, diaree.

Surse: Life News, Avort.ro, CBC Canada, The New York Times

Preluare de pe Ştiri pentru viaţă

Traducere şi prelucrare surse: Ştefana Totorcea

Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com

Nu poţi spune că nu ai ştiut: Cum arată de fapt un avort / Clip pro-viaţă

Cum arată de fapt un avort?

În afară de a „întrerupe o sarcină”, ce face el de fapt?

Clipul următor prezintă în imagini foarte clare avortul şi consecinţele lui. Majoritatea fetuşilor ce apar în aceste imagini erau în primul semestru de dezvoltare, cam între săptămânile 9 şi 12.

„Acest clip este cel mai dur pe care l-am văzut vreodată. Mi-a făcut rău, m-a durut, mi-a reînnoit hotărârea. Acesta este holocaustul cel mai oribil al generației noastre. Chiar dacă prezintă imagini greu de privit, eu cred că toată lumea ar trebui să-l vadă măcar o singură dată pentru a cunoaște crudul adevăr despre avort. Da, știm cu toții că avortul ucide, dar, pentru a vedea cum și prin ce trece un copil înainte de a fi aruncat, trebuie să îl priviţi.”

(unul dintre comentariile celor care au urmărit acest videoclip)

Avertizare: Imagini cu încărcătură emoţională deosebit de puternică 

Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com

 

Prin cele ce se văd: Peter Jacobi – Monumentul Holocaustului din Bucuresti

Aşa arăta înainte de avort femeia aflată în a 20-a săptămâna de sarcină

de Kelly Clinger

            

13 august 2012 (KellyClinger.com) -Miercurea este ziua în care, la Centrul pentru femei din Orlando, se efectuează avorturile în fază târzie. Când am început pentru prima primă oară să fac consiliere pro-viaţă în faţa clinicilor de avort, nici măcar nu ştiam că aceste avorturi erau legale. Îmi amintesc că am auzit despre LEGEA ÎMPOTRIVA AVORTURILOR ÎN FAZĂ TÂRZIE în 2007 și am presupus (la fel ca majoritatea oamenilor) ca avorturile sarcinilor aflate la un termen înaintat au fost oprite.

Am fost mai mult decât şocată atunci când am consiliat pentru prima oară o sarcină la termen avansat. „Aceste fete sunt atât de gravide," mi-am spus. Bineînțeles că e o prostie, deoarece nu există doar un „pic însărcinată", dar nu am putut trece peste dimensiunea burților lor frumoase şi atât de pline de viață. Aceste femei au simțit loviturile copiilor lor. Multe dintre ele știau chiar care este sexul copilului și acest lucru era, uneori, motivul avortului. Aceste femei şi-au purtat  copii în pântece timp de șase luni.

Nu am făcut decât să plâng și iar să plâng. Nici măcar nu am putut vorbi la început. Nu doar dimensiunea de burților lor era copleșitoare, dar şi împietrirea inimii lor era la fel de șocantă. Am început să mă gândesc la membrii famililor, la prietenii și la colegii de muncă ai acestor fete, care ştiau că ele sunt însărcinate. Este oare societatea noastră atât de lipsită de responsabilitate încât ele se pot întoarce la viața lor și nimeni să nu creadă că aceasta este o problemă?

Miercurea trecută, prietenul meu John a postat o fotografie a unei fete care a ajuns la clinica OWC pentru a-şi avorta fetiţele gemene. Avea deja fete și nu îşi mai dorea altele. Era în a 20-a săptămână de sarcină, dar pentru că era însărcinată cu gemeni, avea o burtă foarte mare. În câteva ore, fotografia a devenit virală. Am început să primesc telefoane și e-mailuri de la prieteni care nu ştiau că au loc astfel de avorturi. Mulți au oferit ajutor financiar și mulți au vrut să adopte copiii. Mii de oameni din întreaga lume s-au rugat pentru că fata aceea să-şi schimbe hotărârea... și mii au spus că fotografia postată e o farsă sau că ceea ce făcea era ilegal.

A trebuit să repet de nenumărate ori că „avortul este legal în America până în ziua naşterii copilului." De fapt, în capitala națiunii noastre, există doi medici care „sunt specializaţi" în avorturi târzii. Unul dintre ei a lucrat cu permisul suspendat timp de mai mulți ani. Interdicţia privind avortul prin naştere parţială opreşte doar utilizarea acelei proceduri. Acum, atâta timp cât copilul este dezmembrat înainte de fi scos din uter, este perfect legal. Uitaţi-vă la legile din statul dumneavoastră. Țineți minte că, în orice stat care are excepții pentru starea de sănătate a mamei, acest lucru poate însemna că, dacă o femeie are arsuri la stomac, aceasta este o amenințare pentru sănătatea ei. Un avort la termen târziu costă de la 2.000 dolari și poate ajunge până la aproximativ 15.000 dolari, în funcție de cât înaintată este sarcina.

Am fost la Muzeul Holocaustului din Washington. Acolo sunt grămezi peste grămezi de păr ras de la evreii din lagărele de concentrare. Sunt milioane de perechi de pantofi aparținând copiilor care au fost uciși doar pentru că erau evrei. Imaginile miilor de cadavre îngrămădite unele peste altele sunt șocante și înspăimântătoare. La un moment dat am hotărât că nu mai puteam privi. Am fost dezgustată că acest lucru s-a putut întâmpla fără ca o revoluție să răstoarne un guvern care ar accepta crima drept status quo.

Știu că e controversat să spun asta, dar avortul este cu adevărat holocaustul generației mele. Cum ar fi dacă am pune trupurile celor 50 de milioane de copii avortaţi, îngrămădite unele peste altele, într-un muzeu? Cum ar fi dacă am strânge şi am expune toate hainele pe care ei nu le vor purta și jucăriile cu care ei nu se vor juca? Dacă fiecare dintre noi ar trebuit să privească un avort la termen târziu, cu siguranță o revoluție ar avea loc, nu-i aşa?

După ce Holocaustul s-a încheiat, civilii germani au fost duşi în lagărul de concentrare de la Buchenwald pentru a vedea atrocitățile comise acolo. Au spus: „Noi nu am știut." Acum, datorită mass-mediei şi internetului, nu avem nici o scuză pentru ignoranță. Mâinile Americii sunt acoperite cu sânge ... poate că şi ochii și urechile sunt acoperite, de asemenea.

Fata despre care v-am spus mai devreme a făcut avortul, chiar dacă ar fi putut primi orice fel de ajutor ar fi avut nevoie. Ea a recunoscut că nu îşi dorea fete și că nu îi era nici un pic de milă pentru copii ce îi purta în pântece. Avorturi ca acestea se întâmplă peste tot în țară, în fiecare zi. Sper că imaginea acestei fete a indignat multă lume şi i-a provocat să facă ceva. Când stau ore întregi singură pe trotuarul din faţa clinicii  Planned Parenthood îmi vine să strig: "Unde este Biserica?"

"America nu va respinge avortul până când America nu VEDE avortul." a spus Părintele Frank Pavone, fondatorul organizaţiei Preoţi pentru Viaţă ( Priest for life).

 Prelucrare după: LifeSiteNews

Notă:

-LEGEA ÎMPOTRIVA AVORTURILOR ÎN FAZĂ TÂRZIE a fost semnată deGeorge W. Bush în 2003, fiind prima restricţie oficială privind dreptul la avort din SUA din ultimii 30 de ani. În decurs de numai o oră după ce Bush a semnat legea respectivă, un judecător federal din Nebraska a blocat parţial implementarea legii, în cadrul unei serii de contestări în instanţă în întreaga ţară. Constituționalitatea acesteia a fost confirmată de abia în 2007 de către Curtea Supremă a SUA, în cazul Gonzales v. Carhart.

-Legea defineşte “avortul cu naştere parţială” ca fiind orice întrerupere a unei sarcini în care fătul, sau capul acestuia, este scos din corpul mamei înainte de a fi omorât. Metodă este folosită de obicei în luna a cincea şi a şasea de sarcină. Legea permite folosirea acestei tehnici dacă e necesară pentru salvarea vieţii mamei.

surse: Wikipedia şi altermedia 

Căutăm voluntari care să traducă articole pro-viaţă din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com

Ar trebui susţinătorii vieţii să compare avortul cu evenimente precum tragedia de la Connecticut?

Familia Parker: Robbie, Alissa, Emilie, Madelaine şi Samantha

Bryan Kemper

17 decembrie, 2012 (http://www.standtrue.com)

Ar trebui susținătorii vieții să compare avortul cu evenimente precum tragedia din Connecticut? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie mai întâi să răspundem la întrebarea „ce este avortul?”

„Avortul” este un cuvânt care descrie actul de ucidere a unei persoane umane într-unul dintre primele stadii de dezvoltare, la fel precum „împușcare” este un cuvânt care descrie modul în care persoanele de la școala din Connecticut sau de la cinematograful din Colorado au fost ucise. Amândouă cuvintele descriu câte o metodă diferită de a lua viața unor persoane umane aflate în diferite stadii ale vieții și dezvoltării lor.

În același mod, când compar holocaustul nazist cu holocaustul avorturilor, arăt că ambele sunt evenimente oribile care au curmat viețile a milioane de persoane inocente. Unul a avut loc cu 70 de ani în urmă, altul ar loc chiar acum.

Cu ușurință se pot face comparații cu alte evenimente din istorie, cum sunt masacrul de la liceul Columbine (în 1999 acolo au fost uciși 12 elevi și un profesor de către doi elevi ai școlii), sclavia, cutremurele de pământ și multe alte evenimente în care s-au pierdut multe vieți nevinovate.

Mulți oameni cred că eu fac aceste comparații pentru a arăta asemănarea dintre aceste evenimente și avort, dar nu este așa. Nu încerc să arăt că ele sunt identice, ci încerc să arăt faptul îngrozitor că noi nu le percepem ca fiind identice.

Emilie Parker, 6 ani, unul dintre copiii ucişi la şcoala Sandy Hook

Fac aceste comparații pentru că, în vreme ce plâng pentru viețile curmate în Newton, Connecticut sau în cinematograful Aurora din Colorado, sunt, de asemenea, îndurerat pentru alte mii de persoane nevinovate ucise în aceeași zi pentru care plâng foarte puțini oameni. Vreau să ne trezim și să ne dăm seama că mii de persoane nevinovate sunt ucise în clădiri din țara noastră în fiecare zi, iar mass-media nu vorbește despre evenimentele care le implică.

Planned Parenthood și clinicile de avorturi au reușit să adoarmă America și să nu ia aminte la masacrul din spatele ușilor lor. Ei au reușit să îi convingă pe prea mulți oameni că acolo nu se întâmplă altceva decât că are loc o alegere pentru a la ajuta pe femei. Au declarat război femeilor și copiilor nevinovați din pântece și au travestit acesta în eliberare și libertate.

În acest război contra femeilor, industria avortului a reușit să reducă la tăcere indignarea care ar fi trebuit arătată față de masacrul avorturilor. Au reușit să mascheze o acțiune oribilă și violentă în chipul dreptului la asistență medicală, care trebuie să fie finanțat de către stat.

Voi fi foarte sincer aici: nu cred doar că am dreptul să fac aceste comparații, ci cred că sunt obligat să fac aceste comparații. Cred că sângele a 55.000.000 dintre americani, din aceeași națiune cu mine, care au fost masacrați prin avort, trebuie să fie plâns.

Astă vară am realizat o lucrare în care apare cinematograful Colorado unde a avut loc masacrul, alături de o fotografie a Planned Parenthood. Am spus atunci că atunci când sunt uciși la cinema 12 persoane se cheamă masacru, iar când sunt uciși 12 persoane la Planned Parenthood se cheamă „alegere”.

Nu am fost uimit de răspunsurile pe care le-am primit de la oameni care nu sunt creștini sau de la susținătorii avortului; am fost uimit de comentariile pe care le-am primit de la creștini și de la persoane care se identifică ca fiind pentru-viață.

Mi s-a spus că dacă numesc avortul crimă înseamnă că judec, iar noi, ca și creștini, nu trebuie să judecăm pe alții. Trebuie să îi întreb pe acești oameni dacă putem să îl numim pe cel care a tras în sala de cinema criminal, sau și asta înseamnă că îl judec?

Ieri am comparat masacrul de la școala din Newton, Connecticut cu holocaustul avorturilor și am analizat reacția Președintelui nostru față de această tragedie. Am folosit apelurile la controlul armelor pentru a spune că eu doresc legi care să controleze bisturiele și mașinile de aspirat care sunt folosite pentru a ucide copii. Am vorbit despre faptul că de fiecare dată când un copil este ucis, fie în interiorul, fie în exteriorul uterului, lumea ar trebui să fie revoltată.

Mi s-a spus că este prea devreme pentru a face astfel de comparații, deoarece acei oameni tocmai au murit și toată lumea are nevoie de timp pentru a-i plânge. Și eu sunt foarte întristat de moartea lor și plâng pentru ei, dar sunt întristat și pentru că, de la atacul din Connecticut, mai mult de 7.000 de persoane inocente au fost ucise în clinicile de avorturi. Din 22 ianuarie 1973 și până în prezent numai în America au fost ucise 55.000.000 de persoane nevinovate prin avorturi chirurgicale. Nu este prea devreme; de fapt este prea târziu.

Mi s-a spus că sunt oportunist. Da, sunt. Folosesc această oportunitate pentru a aduce la lumină uciderea brutală și fără sens a milioane de copii nevinovați pentru a căror moarte trebuie să ne pară rău. Folosesc această ocazie pentru a arăta ipocrizia unei națiuni care apără, protejează și finanțează uciderea propriilor cetățeni în numele alegerii.

Aceste comparații au avut mai multe scopuri. Unul dintre ele a fost să dau un „buzz” și să fac să se vorbească despre avort. A funcționat. De fiecare dată când se vorbește despre avort și  este prezentat adevărul, viețile unor copii sunt salvate. Unul dintre scopurile mele ca aboliționist pentru avorturi este să nu las niciodată ca avortul să iasă din discuție. Scopul meu este să aduc mereu avortul în față și în centrul discuțiilor astfel încât această națiune și lumea întreagă să fie forțate să își deschidă ochii și să vadă ceea ce este cu adevărat avortul. Avortul este un omor și voi folosi fiecare ocazie pentru a expune acest lucru până când vom realiza încetarea masacrului prin avort.

Douăzeci de copii nevinovați au fost uciși în Newton vineri, 14 decembrie 2012, în timp ce mai mult de 3.500 de copii inocenți au fost uciși în aceeași zi în clinicile de avorturi. Președintele nostru nu a vărsat o lacrimă pentru copiii uciși în clinicile de avorturi; de fapt el sprijină uciderea lor și ajută să fie finanțată. Nu se aplică vreo lege în aceste clinici pentru a încerca să fie salvați vreunul dintre acești copii și, de fapt, legea se ocupă să-i aresteze pe cei care încearcă să o facă. Camerele de televiziune care au transmis imagini la știri nu s-au concentrat pe aceste clădiri, pentru a încerca să evalueze câți copii au fost uciși; poate că le-a păsat mai puțin de sângele de pe podelele clinicilor de avorturi.

Așadar, nu cred doar că este permisă folosirea unor astfel de evenimente pentru a face comparații cu avortul, ci cred că trebuie să facem astfel de comparații. Adevărul este că avortul este o crimă ascunsă, care nu va fi arătată la știrile de seară; de aceea trebuie să folosim orice ocazie pentru a da la iveală cât de oribil este masacrul avortului.

Surse: StandTrue, EmilieParkerFund