Așa arată un copil la 10 săptămâni de la concepție și cu 6 luni și jumătate înainte de naștere

Sursă: Live Action News

Proiectul de lege privind înfiinţarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină NU interzice avortul, ci sprijină femeia, copilul și familia!

Citiți aici textul proiectului.

Susţineţi acest proiect scriindu-le celor care pot lua o poziţie publică în această privinţă.

Dacă doriţi să traduceţi articole care apără viaţa copiilor nenăscuţi, scrieţi un mail la adresa blog.stefania1@gmail.com. 

Trailerul filmului documentar „Blood Money" -- "Bani însângerați"

Este primul documentar care ridică cortina cu care sistemul politic şi de mass-media au drapat industria avortului. Un film care rupe tăcerea şi prezintă adevăruri concrete despre crima, durerea şi traumele industriei avortului, ascunse până în prezent prin lipsa de informare şi minciună.

Filmul vorbeşte despre industria avorţionistă din Statele Unite şi prezintă mărturii şocante ale unor foşti deţinători de clinici specializate în avorturi, mărturii ale doctorilor care au făcut avorturi, ale unor femei care au trecut prin experienţa dureroasă a avortului, statistici care arată efectele avorturilor asupra tinerelor adolescente şi multe altele.

*

- Pusesem la punct un întreg plan de vânzare a avorturilor: se numea „educaţie sexuală”.

Ideea era să le anihilăm tinerilor pudoarea firească, să-i separăm de părinţi şi de valori. Să devenim specialiştii sexologi din viaţa lor, în aşa fel încât ei să apeleze la noi, iar noi să le dăm o doză mică de anticoncepţionale (din cauza căreia fetele rămâneau însărcinate) sau un prezervativ defect.

Trebuie să vedeţi acest film.

- Ţinta noastră era de 3 până la 5 avorturi pe persoană, la fetele cu vârsta între 13 si 19 ani.

- Pur şi simplu nu se poate calcula mulţimea de persoane care au fost afectate de avorturi.

- Pentru mine, avortul reprezintă exploatarea maximă a femeii.

- E un lucru atât de ascuns şi considerat atât de rusinos, încât multe femei nu spun nimănui că au făcut avort. Nu spun nimic – timp de 20, 30, 40, 55 de ani! Îşi duc o traumă adâncă, în tăcere.

În America, sunt avortaţi zilnic 3500 de copii.

- În Raportul Senatului Statelor Unite, se mentionează:„Medicii, biologii şi alţi oameni de ştiinţă concură asupra faptului că momentul concepţiei marchează începutul vieţii unei fiinţe umane – o fiinţă vie, care este membră a speciei umane. Există un acord copleşitor în privinţa acestui aspect, în nenumărate lucrări medicale, biologice şi ştiinţifice.”

- Planificarea familială este în plină extindere astăzi; se construiesc clinici uriaşe profilate pe avorturi, acesta fiind un stadiu care este preliminar medicinii sociale.

- Sunt mulţi bani în joc. Nu primeam niciodată cecuri; întotdeauna încurajam femeile să ne plătească în bani gheată.

- De ce?

- Păi, pentru că n-ai nevoie să mai raportezi sumele încasate în numerar!...

- Când lupţi pentru viaţa ta, trebuie să ştii PENTRU CE lupţi.

Iar dacă lucrul pentru care lupti e VIATA, cum poti să distrugi o viată, pentru a duce această luptă?!

Adevărul nu poate fi îngropat.

- Deci, eu lupt aşa de tare ca să mă salvez pe mine, încât o să omor pe altcineva ca să obţin asta!

- Recunosc că am fost implicată în uciderea a 35000 de bebelusi.

- Adevărul despre urmările pe care avortul le are asupra femeilor a iesit, efectiv, la lumină, ca să nu mai vorbim despre ceea ce le face bebelusilor nenăscuti – bebeluşilor noştri morţi. Totul se sfârşeşte.

Site film: http://bloodmoneyfilm.com/

Mărturia cutremurătoare a lui Caroll Everett, fostă patroană de clinică de avorturi, responsabilă pentru 35.000 de copii ucişi.

*

Proiectul de lege privind înfiinţarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină NU interzice avortul, ci sprijină femeia, copilul și familia!

Citiți aici textul proiectului.

Susţineţi acest proiect scriindu-le celor care pot lua o poziţie publică în această privinţă.

Dacă doriţi să traduceţi acest articol sau altele care apără viaţa copiilor nenăscuţi, scrieţi un mail la adresa blog.stefania1@gmail.com. 

Ce se întâmplă cu sufletele copiilor avortați? (4) - O vedenie înfricoșătoare a Părintelui Paisie

Părinte, o oarecare femeie de patruzeci de ani, care are copii mari, este însărcinată în luna a treia. Bărbatul ei o ameninţă că va divorţa dacă nu face avort.

Dacă va face avort, vor plăti ceilalţi copii cu boli şi accidente. Astăzi părintii îşi omoară copiii prin avorturi şi nu au binecuvântarea lui Dumnezeu. Mai demult dacă se năstea un copil bolnav, îl botezau, iar dacă murea, pleca îngeraş. Dar părinţii aceluia rămâneau cu alţi copii sănătoşi şi astfel aveau binecuvântarea lui Dumnezeu. Astăzi, însă, părinţii îşi omoară copiii sănătoşi cu avorturile şi ţin în viată pe cei bolnăviciosi. Apoi aleargă în Anglia si America să-i vindece. Iar aceşti copii dacă vor trăi, vor face familie şi poate să dea nastere la alţi copii bolnavi. În timp ce, dacă ar fi făcut şi alti copii, nu ar fi alergat atât de mult pentru unul, pentru cel bolnav, şi nu s-ar fi mâhnit atât de mult dacă ar fi murit, căci ar fi plecat îngeraş de aici.

Părinte, am citit undeva că în fiecare an, în întreaga lume, se fac cinci milioane de avorturi si două sute de mii de femei mor din cauza întreruperilor de sarcină pe care le fac.

Îi omoară pe copii, pentru că, aşa cum spun ei, dacă se va înmulţi lumea, oamenii nu se vor putea întreţine şi nu vor avea ce să mănânce. Există atâtea suprafeţe necultivate, atâtea păduri, care, în puţină vreme, cu mijloacele care există astăzi, ar putea să le facă, de pildă, plantaţii de măsline, şi să le dea celor ce nu au proprietăţi. Ei spun că nu taie copaci, deoarece nu va mai exista apoi oxigen, însă măslinii tot copaci sunt. În America ard grâul, iar în Grecia aruncă fructele în gropi de gunoi, în timp ce în Africa oamenii mor de foame. Atunci când în Etiopia mureau oamenii de foame pentru că era mare secetă, i-am spus unui oarecare cunoscut, care era armator si ajuta în astfel de cazuri, să meargă la o astfel de groapă de gunoi, să-i roage să-l lase să încarce un vapor de fructe şi să-l ducă acolo în dar. Însă sub nici un chip nu i-au dat voie.

Câte mii de embrioni mor în fiecare zi! Avortul este un păcat înfricoşător. Este o ucidere, şi încă una mare, căci copiii mor nebotezati. Părintii trebuie să înteleagă că viaţa începe în clipa zămislirii.

Într-o noapte, Dumnezeu a îngăduit să văd o înfricoşătoare vedenie, care mi-a arătat care este soarta acelor copii. Era în noaptea spre Marţea Luminată. Aprinsesem două lumânări în două tinichele, aşa cum obişnuiesc să fac chiar şi atunci când dorm, pentru cei ce suferă sufleteşte şi trupeşte, vii şi morţi. La ora douăsprezece, în miezul nopţii, în timp ce rosteam rugăciunea lui Iisus, văd un ogor mare, înconjurat cu un gard de zid, semănat cu grâu care abia începuse să crească. Eu stăteam în afara ogorului şi aprindeam lumânări pentru cei morţi, pe care le lipeam de zidul împrejmuitor. În partea stângă era un teren viran, plin de stânci şi văgăuni, care se mişcau mereu din pricina unui vuiet puternic alcătuit din mii de ţipete sfâşietoare, care-ţi rupeau inima. Chiar şi cel mai împietrit om s-ar fi umilit, dacă le-ar fi auzit. În timp ce sufeream din pricina acelor ţipete sfâşietoare şi mă întrebam de unde provin şi ce înseamnă toate acestea pe care le vedeam, am auzit o voce spunându-mi: “Ogorul cu grâu, care încă nu a dat în spic, este cimitirul cu sufletele morţilor care vor învia. Iar în locul care se cutremură de ţipetele sfâşietoare, se află sufletele copiilor care au fost omorâţi prin avorturi”. După această vedenie mi-a fost cu neputinţă să-mi revin multă vreme, din pricina marei dureri ce am simţit-o pentru sufletele acelor copii. Nu am putut nici măcar să mă odihnesc după aceea, cu toate că eram istovit de oboseală.

Părinte, se poate face ceva pentru a se abroga legea cu privire la avorturi?

Se poate, dar trebuie să se mişte puţin guvernul, Biserica, etc., astfel încât lumea să fie informată despre consecinţele ce le va avea subnatalitatea. Preoţii să explice lumii că legea pentru avorturi este împotriva poruncilor evanghelice. La fel şi medicii să vorbească despre pericolele prin care trece femeia care face avort. Vezi, europenii au avut nobleţea şi au lăsat-o moştenire copiilor lor. Noi am avut frica de Dumnezeu, dar am pierdut-o şi nu am lăsat-o moştenire generaţiei următoare, de aceea acum legiferăm avorturile, căsătoria civilă, etc.

Atunci când un om încalcă o poruncă a Evangheliei, responsabil este numai el. Dar când un lucru care se opune poruncilor evanghelice se face din partea statului, atunci vine urgia lui Dumnezeu peste tot neamul ca să se îndrepte.

Pe culmile cinismului: un colaborator al revistei Time glumește pe tema copiilor avortați, propunând un concurs de miss

Joel Stein

Time Magazine writer jokes about dead fetus beauty pageant

John Jalsevac

When abortion supporters encounter graphic images of the procedure they defend, their reactions vary. Some get angry, some simply turn away, while yet others face the truth and adopt the pro-life position.

Time Magazine writer Joel Stein has another method of dealing with the images: making crass jokes about dead fetuses.

InfoWars reports that when asked this morning on the Dudley and Bob Morning Show at which political convention – Democrat or Republican - he had seen the “freakiest, craziest stuff,” Stein responded: “The conservative protesters, all they do is read the Bible…all they do is read scripture and have giant, giant pictures of dead fetuses.”

“I’ve seen so many bloody fetuses that I can literally tell good looking fetuses from ugly fetuses,” he continued, before tossing out his coup de theatre: “I wanted to walk around and pick a ‘Miss Fetus.’”

One of the hosts on the show quipped, “You’re going to get us into trouble.”

Indeed.

However, I’m not really mad at Joel. What he said was disgusting. But the fact is, if you endorse abortion, being faced with what an abortion actually looks like is an extremely challenging and disturbing event.

As much as we wish that everyone had the intellectual honesty to see the pictures and change their position, conversion is a complex phenomenon. It isn’t enough to be presented with the truth: you have to be open to the truth.

Many of those who are faced with the graphic images simply are not prepared to admit that the position they have held for so long is wrong. They may never admit it. The walls around their mind may simply be too thick. The more they have invested in their pro-abortion position, the harder it will be for them to let it go and admit they are wrong.

And yet, when presented with such stark evidence of the horror of abortion, they must do something with the information.

Joel Stein has chosen the route of humor, making a joke out of that which is not funny. If dead fetuses are just a joke like anything else, then you don’t have to take them seriously, don’t have to actually think about what you’ve seen.

This is a defense mechanism.

But while this strategy may protect him from the truth about abortion for now, will it always? We must pray that it does not, and that Joel’s abominable attempt at humor is simply a sign he has been challenged in ways that may eventually push him to examining his pro-abortion views in the light of the truth.

Sursă: LifeSiteNews 

Proiectul de lege privind înfiinţarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină NU interzice avortul, ci sprijină femeia, copilul și familia!

Citiți aici textul proiectului.

Susţineţi acest proiect scriindu-le celor care pot lua o poziţie publică în această privinţă.

Dacă doriţi să traduceţi acest articol sau altele care apără viaţa copiilor nenăscuţi, scrieţi un mail la adresa blog.stefania1@gmail.com. 

Puţină ştiinţă pentru viaţă

Doi plus doi egal…

Vine mereu în istorie o clipă cînd cei care afirmă că doi plus doi fac patru sunt pedepsiţi cu moartea, spunea Albert Camus. Pentru un om de ştiinţă a recunoaşte astăzi că avortul dăunează grav sănătăţii echivalează cu ostracizarea profesională.

În cadrul unui proces intentat împotriva Planned Parenthood – cel mai mare lanţ de clinici de avort din America – Angela Lanfranchi, doctor ginecolog, a declarat că experţi medicali de renume din marile centre de cercetare americane i-au spus că ştiu cu siguranţă că avortul creşte riscul de cancer la sân, dar nu sunt dispuşi să spună aceasta în mod public din cauză că întreaga chestiune este prea politică.

Biologia cancerului la sân

La naştere, în sânul femeii sunt prezente doar nişte structuri primitive numite lobuli de tip 1. În perioada pubertăţii, înainte de prima sarcină, în sân apar şi lobuli de tipul 2 care, şi ei, sunt imaturi.

Numai către sfârşitul unei sarcini, după a 32-a săptămână, majoritatea lobulilor devin lobuli de tipul 3, care sunt mult mai denşi şi mai elaboraţi, capabili de lactaţie. Cei de tipul 4 apar după naştere şi sunt lobuli de tip 3 plini cu lapte. Evoluţia de la tipul 1 la tipul 3 necesită multiple diviziuni celulare până când lobulii ajung la maturitate biologică şi incapacitatea de a se mai diferenţia. Procesul de dezvoltare a sânului, ca de altfel a majorităţii tipurilor de ţesuturi, constă exact în această diferenţiere.

Cancerul, fie la sân, fie la un alt ţesut din corpul uman, apare când, sub acţiunea unor factori cancerigeni, diviziunea celulară scapă de sub control. Drept urmare, acele celule care încă mai sunt capabile de înmulţire, aşa cum sunt celulele din lobulii de tipul 1 şi 2, sunt cele mai vulnerabile la efectul substanţelor cancerigene.

De aceea în jur de 90% dintre cazurile de cancer la sân apar în lobuli de tipul 1 şi 2 şi numai 10% din ele sunt urmarea unor moşteniri genetice.

Naşterea şi alăptarea

În timpul unei sarcini normale, organismul mamei începe să producă în cantităţi mari un hormon de creştere numit estrogen, care este necesar dezvoltării copilului până la naştere. Acest hormon este produs de organism şi în timpul ciclului menstrual, însă pe parcursul sarcinii, producţia de estrogen atinge niveluri de până la 300 de ori mai ridicate faţă de orice altă perioadă din viaţa unei femei neînsărcinate. Pe lângă stimularea creşterii copilului, estrogenul determină ca la mamă lobulii de tip 1 şi 2 să se maturizeze în cei de tip 3, pregătind sânii pentru alăptare.

Dacă o femeie duce la capăt prima ei sarcină, atunci 70% din lobulii sânului vor fi de tipul 3, imuni la cancer. Orice nouă sarcină dusă la capăt va face ca acest procent să crească, reducând considerabil riscul de cancer la sân. Aceasta ar putea explica, cel puţin în parte, de ce femeile cu mulţi copii au un risc mult mai mic de a face cancer la sân.

În plus, după naştere, alăptarea ajută la maturizarea lobulilor şi reduce nivelul de estrogen din organism, oferind astfel o protecţie de lungă durată împotriva cancerului la sân.

Aceste două concluzii – cu cât o femeie naşte mai mulţi copii şi cu cât îi alăptează mai mult cu atât riscul de cancer la sân scade – sunt acceptate de comunitatea ştiinţifică însă, din motive obscure, nu sunt suficient de mult popularizate.

Avortul

În cazul unui avort celulele sânului sunt cu mult mai vulnerabile decât înainte de sarcină. Hormonii de creştere, îndeosebi estrogenul, fac ca o femeie să aibă după avort mai multe celule vulnerabile la cancer – care n-au avut timp să se maturizeze din cauza întreruperii sarcinii – decât avea înainte. Acest efect este cu atât mai dramatic cu cât avortul este făcut la prima sarcină, când lobulii sunt numai de tipul 1 şi 2.

Aceste celule rămân vulnerabile şi sunt periodic stimulate de estrogenul produs de corpul femeii în cantităţi mari în fiecare lună, înainte de ovulaţie. S-a demonstrat că estrogenul poate deveni o substanţă cancerigenă, în timpul acumulării în cantităţi crescute în organism. Estrogenul determină apariţia cancerului de sân şi a celui uterin, fie direct prin denaturarea ADN-lui celular, fie indirect prin stimularea proliferării celulare. De aceea, cu cât o femeie amână prima naştere sau cu cât face mai multe avorturi şi foloseşte pilule contraceptive pe bază de estrogen – cum sunt majoritatea, cu atât creşte riscul dezvoltării cancerului la sân şi a celui uterin.

Statistici

În S.U.A. sunt depistate anual circa 275.000 de cazuri noi de cancer la sân şi în jur de 41.000 de femei mor anual din cauza acestei boli. În 2001 un raport naţional asupra cancerului din S.U.A. a arătat o creştere cu 40% a ratei cancerului la sân între 1985 şi 1998. Dar această creştere s-a înregistrat numai în rândul generaţiei care avea sub 40 de ani în anul 1973, când avortul a fost legalizat în S.U.A. Generaţiile mai bătrâne, care n-au „beneficiat” de legalizare, nu au înregistrat această creştere a ratei cancerului la sân.

Şi cum majoritatea cazurilor de cancer la sân la femei apar în jurul vârstei de 50 de ani sau mai târziu, este de aşteptat o creştere şi mai semnificativă a ratei îmbolnăvirilor în următorii ani. Este posibil ca o creştere similară să fie observată şi în România în următorii 15-20 de ani.

Cancer şi sarcină

În general, procedura standard de tratament pentru o femeie însărcinată, diagnosticată cu cancer, constă în întreruperea sarcinii în vederea efectuării de citostatice şi a iradierii tumorii. A fost nevoie de iubirea nebună a unor femei pentru copiii lor nenăscuţi, care nu au făcut avort şi cu toate acestea s-au însănătoşit, şi de temeritatea unor medici şi savanţi pentru ca adevărul să iasă la suprafaţă: nu există nici o dovadă că întreruperea sarcinii ar aduce vreun beneficiu mamei.

În februarie 2012 revista medicală de oncologie The Lancet a publicat o serie de studii care au dus la concluzia că, după primul trimestru de sarcină, copilul nenăscut nu este afectat de chimioterapie.

Cercetătorii au demonstrat că femeile la care se descoperă o formă de cancer în timp ce sunt gravide nu trebuie să avorteze, să-şi întârzie tratamentul sau să nască prematur. Aceste studii au relevat că nou-născuţii din mame care au făcut chimioterapie în timp ce erau gravide s-au dezvoltat normal.

Avort şi naşteri premature

Cercetările ştiinţifice au adus lumină şi în privinţa altor consecinţe medicale ale avortului. O serie de studii de specialitate au demonstrat nu numai că un avort creşte riscul de naştere prematură în cursul sarcinilor ulterioare, ci şi faptul că creşterea numărului de avorturi creşte progresiv acest risc şi, de asemenea, determină naşteri premature înainte de luna a 8-a. Ori acest tip de naşteri premature sunt principala cauză de mortalitate a copiilor nou-născuţi, fiind foarte nocive şi pentru mamă pentru că nu i se maturizează lobulii de tipul 1 şi 2.

Un posibil început

Sperăm ca aceste considerente să fie motiv de reflecţie pentru cititorii noştri, care să înţeleagă, o data în plus, că avortul nu este OK. Considerăm că este neapărată nevoie de un program de informare a tinerilor în şcoli asupra riscurilor şi consecinţelor unui avort precum şi de o lege de consiliere pre-avort care să pună la dispoziţia femeilor aceste informaţii şi să le ofere şi suportul necesar. În centre „Mama şi copilul” mamele, mai ales cele care se află la prima sarcină, ar putea să nască şi să alăpteze copilul la adăpost de oprobriul ipocrit al societăţii – ipocrit pentru că moravurile societăţii duc la astfel de situaţii –, copil pe care eventual şi-l vor putea asuma mai târziu, după ce situaţia lor socială va fi rezolvată. Printr-o astfel de intrare în firescul lucrurilor s-ar putea evita marile costuri asupra sistemului de sănătate publică pe care avorturile le generează şi, mai ales, le va genera.

Dr. Cătălin Mircea, medic de familie

Sursă articol: Revista Cuvinte către tineri - 2012

*

Proiectul de lege privind înfiinţarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină NU interzice avortul, ci sprijină femeia, copilul și familia!

Citiți aici textul proiectului.

Susţineţi acest proiect scriindu-le celor care pot lua o poziţie publică în această privinţă.

Cei care doresc să traducă din limba engleză mărturii ale femeilor care au trecut prin criza de sarcină sunt rugaţi să scrie un mail la adresa blog.stefania1@gmail.com. 

Dacă aţi trecut printr-o situaţie similară cu cele prezentate până acum şi puteţi da mărturie despre acest fapt scrieţi-ne pe aceeaşi adresă.

Consilierea în criza de sarcină ajută femeia, copilul și familia / 9 / "Alegeri corecte"

"Alegeri corecte" este un mic film făcut de Lacey Buchanan, din Tennessee, despre naşterea fiului ei, Christian, care are o formă gravă de anomalie maxilofacială. Deşi îngrijoraţi de cum vor creşte un copil cu handicap, Lacey şi soţul ei, Chris, nu i-au curmat viaţa copilului prin avort.

După naştere, pe lângă multe probleme, Christian a adus în lume o bucurie pe care nimeni nu o bănuia şi multă încurajare pentru cei care se luptă pentru viaţă. Povestirea mamei lui, vizionată de mai mult de 10.000.000 de oameni, este încă o dovadă că orice copil care se zămisleşte e unic, minunat, căci este un dar de la Dumnezeu.

Între planurile de viitor ale familiei sale se numără şi adopţia altui copil cu astfel de malformaţii.

Mai multe informaţii la:

http://christianbuchanan.blogspot.ca/, 

http://www.lifesitenews.com/news/deanna-loveland-young-musician-model-and-fashion-designer-takes-a-stand-for .

Un vietnamez are mai mult de 50 de copii: el adoptă copii nedoriţi pentru a-i salva de la avort

Jonathon van Maren

Tong Phuoc Phuc este un om care a găsit o modalitate excepţională prin care să lupte contra ratei înfiorătoare a avorturilor din Vietnam: el adoptă copiii nedoriţi. Până acum a salvat cincizeci.

În Vietnam, avortul este o practică obişnuită în aproape orice spital. Confruntate cu sărăcia lucie, femeile aleg adeseori avortul - peste 114.000 de copii avortaţi pe an. Întrucât multe din aceste femei nu ştiu unde să meargă şi fiindcă există o lipsă acută de adăposturi pentru femeile însărcinate, Phuc şi-a deschis porţile casei oricărei mame care are nevoie de îngrijire sau de un loc pentru copilul ei.

În urmă cu opt ani Phuc I-a promis lui Dumnezeu că dacă soţia lui va supravieţui sarcinii dificile pe care o avea el va găsi o modalitate de a-i ajuta şi pe alţii. Dintr-un articol care detaliază povestea remarcabilă a acestuia aflăm următoarele: ”În timp ce soţia lui se refăcea după naşterea dificilă multe femei însărcinate intrau în sala de naşteri, dar ieşeau întotdeauna singure. "Mă întrebam unde erau copiii" zice Phuc, în timp ce ţinea câte un copil în fiecare braţ. "Mi-am dat seama apoi că făceau avorturi".

La început a strâns bani din salariul său pentru a cumpăra o palmă de pâmânt unde putea îngropa copiii nedoriţi, adunându-i din spitale şi clinici de avort şi înmormântându-i cum se cade. Toată lumea, inclusiv soţia lui, avea dubii în privinţa acţiunilor sale; cu un an în urmă „cam 7.000 de moviliţe punctau porţiunea de deal cumpărată, iar multe erau evidenţiate de trandafiri artificiali roşii, roz sau galbeni.”

Multe dintre femeile care avortaseră au auzit de ceea ce făcea Phuc şi au început să vină la cimitir pentru a se ruga. Când femei care se gândeau să avorteze au venit de asemenea la el, Phuc le-a deschis porţile casei, iar ele au început să se mute acolo.

După o discuţie cu Phuc, o femeie care se gândea la avort s-a răzgândit.

„S-a mutat în casa de 250 m2 la scurt timp după discuţie şi a rămas acolo cu alte şapte proaspete mame care născuseră ori aşteptau să nască. Ele îşi petrec zilele spălând, hrănind, îngrijind şi jucându-se cu bebeluşii... Este o ocupaţie full-time care antrenează toată familia lui Phuc. Sora lui mai în vârstă este mai mare peste toate: mestecă în cazane cu morcovi şi cartofi, prepară alimentele pentru copii, îi linişteşte pe cei care plâng şi se joacă cu cei care merg de-a buşilea.”

Ceea ce face Phuc a început să atragă atenţia lumii. A primit donaţii chiar şi din Statele Unite. Preşedintele Vietnamului l-a felicitat „pentru că îi pasă de femeile şi copiii dispreţuiţi de societate”. Activitatea lui nu este cea a unui orfelinat. Scopul lui este fie ca bebeluşii să rămână cu mamele lor, fie să îi crească ca pe propriii lui copii. Până acum 27 de copii au rămas cu mamele lor, iar în jur de 50 îi creşte el.

Viaţa acestui om este cu adevărat o mărturie a altruismului. Dorinţa lui de a-i ajuta pe ceilalţi indiferent de preţul pe care el însuşi îl plăteşte ne poate inspira pe toţi.

Adaptare după: LifeSiteNews

Proiectul de lege privind înfiinţarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină NU interzice avortul, ci sprijină femeia, copilul și familia!

Citiți aici textul proiectului.

Susţineţi acest proiect scriindu-le celor care pot lua o poziţie publică în această privinţă.

Cei care doresc să traducă din limba engleză mărturii ale femeilor care au trecut prin criza de sarcină sunt rugaţi să scrie un mail la adresa blog.stefania1@gmail.com. Dacă aţi trecut printr-o situaţie similară cu cele prezentate până acum şi puteţi da mărturie despre acest fapt 

scrieţi-ne pe aceeaşi adresă.

‘God would not send you this baby in order to let you perish’: A Romanian mom’s miracle pregnancy

Unul dintre cele mai importante bunuri pe care le au românii sunt minunile Ortodoxiei trăite în viață. Dar minunile sunt dăruite de Dumnezeu nu numai celor care le trăiesc, ci și celor află despre ele, pentru a-i întări în credință și în bine. 

Mai jos este o minune de care se bucură nu numai familia care a trăit-o, nu numai românii care au aflat-o, ci și cititorii celui mai important sait pro-life din lume: LifeSiteNews.

Este un mesaj diferit de cel pe care îl prezintă adesea românii în lume. Este un mesaj despre o mamă din România, despre credință, despre familie, despre apărarea vieții copiilor nenăscuți. Un mesaj despre ce este cu adevărat poporul român!

The Popa family in Israel last month. Richard & Daniela and their children Mihaela, Andrei, and Antonie.

BUCHAREST, Romania, July 4, 2012 (LifeSiteNews.com) – Daniela Popa’s husband was away on spiritual retreat in Mount Athos, Greece, when she suddenly began to experience a high fever that she could not bring under control. It was May 2005. Daniela’s worries increased when she also began to experience heavy fatigue, intense sweating, and swollen neck glands. When Daniela’s husband Richard finally returned, an emergency biopsy revealed stage 2 Hodgkin lymphoma, or cancer of the lymphatic system.

Natural treatment proved ineffective and within months, Daniela was fighting for her life against the most aggressive form of the cancer (stage 4).

“The fever was higher, my glands had grown bigger and I was itching all over my body,” recalled Daniela in an interview with Familia Ortodoxă magazine.

By September, Daniela was hardly able to walk anymore. Her swollen glands made her neck double in size. The pain and the abundant sweating made it practically impossible for her to sleep at night.

“I would change my clothes a dozen times a night, and my fever would not go below 38 °C (100.4 °F),” she recounted.

Daniela began a desperate regimen of chemotherapy which was to be followed by radiotherapy, but had to stop after her body refused to cooperate with the grueling treatment. Subsequent tests revealed why. Daniela had contracted tuberculosis.

The body of the sick woman was now saturated with a matrix of chemotherapy drugs and nine antibiotics that she had taken for six weeks to combat tuberculosis. A tomography was scheduled to determine how much damage the tuberculosis had caused to Daniela’s lungs.

Two lives in the balance

Daniela was about to receive the most challenging news of her life. 

“During the tomography, I realized that something was not exactly right. The machine stopped. Then a pause followed, and then it restarted.”

What Daniela did not know was that the doctor had stopped the machine when he noticed that his patient was not the only one being scanned.

Daniela was pregnant. The doctor restarted the scan only after consulting with Daniela’s husband Richard.

“Basically, I was irradiated twice” said Daniela.

Daniela Popa with her miracle 6-year-old Antonie

The newly discovered life in Daniela’s womb now had three strikes against it. Not only did the little one have to contend with the toxic environment of chemotherapy drugs and tuberculosis antibiotics, but it also had just received a double-dose of radiation, which is known to cause severe health defects to unborn babies.

Doctors strongly urged the parents to terminate.

“At that moment I had very little faith,” said Richard to LifeSiteNews. “I only thought of my wife’s health and nothing about God. I was sure that abortion was the best solution.”

After the tomography, only one doctor had words of encouragement for the distraught Daniela. “Do you think God has sent you this baby in order to let you perish?”

‘You have no right over the life of that child’

Daniela and Richard approached their ‘spiritual father’, Orthodox priest Ion Popescu, and asked if they should follow the advice of the doctors.

“You have no right whatsoever over the life of that child,” the priest responded gently.

After these words, Daniela and Richard remember experiencing a “big burden” being lifted from their shoulders and “moved onto God’s shoulders.”

With new hearts, the couple now turned to their faith as a previously untapped source of courage, hope, and strength. Up until now they had placed their trust in doctors and drugs to overcome the sickness. Now, with a baby in the picture, and with the blessing of their spiritual father, they decided to place all their trust in God.

Stepping out in faith, Daniela decided to interrupt all treatments and give no more thoughts to her sickness. She focused exclusively on the life of the child in her womb.

Daniela and Richard dedicated their unborn child to the Mother of God praying, “Holy Mother of God, please take care of this child. We give it to you; it is yours. May your will be done.”

The couple begged for prayers from the faith-filled people who lived in their area. Their plight inspired an entire monastery, where Daniela’s brother is a monk, to storm heaven with prayers for the protection of the mother and child and for a safe delivery.

Daniela turned to the ‘Holy Mysteries” of her faith for strength and healing. Every week she received the Anointing of the Sick. She frequented the sacrament of Confession to make her soul right with God. She made every effort to regularly receive Jesus into her ailing body in Holy Communion.

One gynecologist, however, continued to insist that Daniela abort, pointing out that “you can’t have it all: get healed, see your child live, and also see it free of malformation”.

But that doctor was wrong.

A miracle

Doctors said to Daniela: “you can’t have it all: get healed, see your child live, and also see it free of malformation”. Antonie, now 6, is a “clever, beautiful, obedient boy” with “a lot of energy” who is “loved by all”.

On January 17 2007, the feast day of Saint Anthony the Great, little Antonie came into the world. To the astonishment of all the doctors, numerous tests revealed that the child was perfectly healthy.

“We regard this miracle as the fruit of the prayers of many of our brethren – monks, priests, and laymen,” the parents say.

The doctors were even more astonished by the improved condition of Daniela’s health. An X-ray after the baby’s birth showed a complete absence of tuberculosis.

“The doctor held up both my X-rays – the one before and the one after the birth – and she couldn’t believe that they belonged to the same person, who had been so sick and had not taken any conventional treatment over the past months.”

Further tests indicated that even Daniela’s cancer was in remission.

“What happened to Daniela is simply a miracle,” said Richard to LifeSiteNews. “We believe that putting our faith in God is what cured my wife. It was such a hopeless case. And such hopeless cases cannot be solved by medicine alone, but by prayer, a lot of prayer.”

Daniela, who is now cancer free and enjoys good health, believes that she went through this time of trial so that “God’s power would be shown”.

“Through the miracle that we lived, God’s power was shown”.

The couple has learned to “thank God for this trial”, saying that it has set a “fire in our hearts for God”.

They will be forever grateful for the words of their ‘spiritual father’, words that they say were the “beginning of a miracle”.

“Can you imagine where we would be if we did not have Father Ion Popescu giving us such holy advice?” said Richard. “Maybe Daniela and Antonie would no longer be with me today.”

Editor’s note: Richard told LifeSiteNews that Antonie, now 6, is a “clever, beautiful, obedient boy” with “a lot of energy” who is “loved by all”. Daniela continues to enjoy good health and the blessing of being surrounded by her loving family including Mihaela, 17, and Andrei, 16.

*

Interviul complet în limba română a fost publicat de Familia Ortodoxă și este tradus în engleză pe blogul Valahia.

Proiectul de lege privind înființarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină NU interzice avortul, ci sprijină femeia, copilul și familia!

Citiți aici textul proiectului.

Susţineţi acest proiect scriindu-le celor care pot lua o poziţie publică în această privinţă.

Cei care doresc să traducă din limba engleză mărturii ale femeilor care au trecut prin criza de sarcină sunt rugaţi să scrie un mail la adresa blog.stefania1@gmail.com. Dacă aţi trecut printr-o situaţie similară cu cele prezentate până acum şi puteţi da mărturie despre acest fapt scrieţi-ne pe aceeaşi adresă.

Consilierea în criza de sarcină - Memoriu pentru susţinerea legii depus la Parlament de către 38 de ONG-uri

Proiectul de lege privind înființarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină NU interzice avortul, ci sprijină femeia, copilul și familia!

Citiți aici textul proiectului.

Susţineţi acest proiect scriindu-le celor care pot lua o poziţie publică în această privinţă.

Către:

Parlamentul României

Guvernul României (Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii, Familiei și Solidarității Sociale)

Spre știință:

Colegiul Medicilor din România

Societatea Națională a Medicinei de Familie

București, 10 aprilie 2012

MEMORIU

referitor la

Propunerea legislativă privind înființarea, funcționarea și 

organizarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină

Vă transmitem următorul punct de vedere referitor la Propunerea legislativă privind înființarea, funcționarea și organizarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină, aflată în dezbaterea Parlamentului României.

Apreciem că adoptarea și aplicarea corespunzătoare a acestui act normativ:

• Servește scopului propus, adică ocrotirea sănătății și a dreptului la integritatea fizică și psihică ale femeii aflate în criză de sarcină;

• Poate contribui la reducerea ratei avortului în România;

• Nu încalcă niciun tratat internațional la care România este parte.

Introducere 

Propunerea legislativă privind înființarea, funcționarea și organizarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină este o materializare a dreptului la informație, a dreptului la ocrotirea sănătății și a dreptului la integritatea fizică și psihică ale femeii aflate în criză de sarcină.

Propunerea legislativă ridică dreptul la informare al femeii la nivel de necesitate publică, sprijinind femeia aflată în criză de sarcină pentru a lua măsuri conştiente și informate. A susţine libertatea de acţiune, dar a nega sau înfiera cunoaşterea premergătoare este o contradicție în termeni întrucât necunoaşterea înseamnă îngrădirea dreptului de a alege.

Multe femei regretă graba și lipsa prezentării unei opțiuni, așa cum dovedește proiectul de informare publică „RUPE TĂCEREA” (www.rupetacerea.ro) inițiat de Asociația PRO VITA - filiala București.

Prezentăm în continuare principalele argumente care susţin necesitatea ridicării dreptului la informare al femeii în criză de sarcină la nivel de necesitate publică.